Capital: De multe ori s-a spus că turismul intern pierde mult din cauza infrastructurii deficitare. În ceea ce vă privește, cu ce probleme v-ați confruntat din acest punct de vedere?
Lucia Morariu: Dacă ne referim la incoming, România este și va fi atractivă mai ales pentru turism cultural. Circuitele cu scop cultural și de cunoaștere, cu autocar sau autoturism propriu au nevoie de un timp rezonabil de călătorie, destul de scurt pentru a nu lungi excesiv programul turistic.  Dacă acest program este mai lung, devine mai scump și mai greu de digerat de turist. Se știe că peste 70% dintre străinii care vizitează România o fac pe cale rutieră. În condițiile în care România nu prea are autostrăzi, tronsoanele lungi de drum provoacă un stres deosebit atât șoferilor mijloacelor de transport, cât și turiștilor. Și în ceea ce privește turismul intern, care reprezintă 80% din circulația turistică, starea precară a infrastructurii influențează opțiunile de călătorie ale românilor.
Capital: Puteți da câteva exemple?
Lucia Morariu: Turiștii din Oradea, Arad sau Timișoara, care erau în trecut buni consumatori de Litoral, aleg în prezent destinații precum: Grecia/Paralia și Halkidiki – 800 km din Timișoara, din care 550 pe autostradă. De asemenea, Debretin, Hajduszoboslo sau Gyula în Ungaria sunt stațiuni dotate cu ștraduri și spa-uri, la câteva zeci de km de Oradea. Aș mai aminti Croația (Litoral), aproximativ 800 km de orașele vestice ale României, dar cu 90% din distanță pe autostradă. În timp ce distanța până la Litoralul românesc este cam la fel, de 800–900 km, cu autostrada pe tronsoane limitate, iar trenul face mai mult cu patru ore decât făcea acum 10 ani. Orice destinație de Litoral din Croația poate fi atinsă de la Cluj într-o zi. De asemenea, Austria, care reprezintă un magnet iarna pentru turiștii români, la distanțe de 800–1.000 km este mult mai agreată de turiștii din Trasilvania decât stațiunile românești de pe Valea Prahovei.
Capital: Care sunt zonele cele mai aglomerate atunci când vă referiți la traseele turiștilor?
Lucia Morariu: Zona Cluj–Târgu Mureș–Brașov–Ploiești este extrem de aglomerată, ca și Valea Oltului–Sibiu-Sebeș–Cluj sau Sebeș–Deva– Arad/Timișoara. Practic, drumurile sunt pline de tiruri, restricțiile de viteză nu se respectă, iar stresul pe șosele este maxim. Anul acesta, datorită extinderii autostrăzii până la Constanța și deschiderii celei între Ploiești–București cu legătură prin centura Bucureștiului cu autostrada Soarelui, turismul spre Litoral a câștigat cel puțin 10% în plus.
Capital: Care considerați că sunt cele mai mari probleme atât în infrastructura rutieră, cât și cea feroviară din România?
Lucia Morariu: Lipsa autostrăzilor, lipsa centurilor ocolitoare în orașe, starea precară a liniilor de tren, lipsa trenurilor rapide și a vagoanelor cu confort sporit. Nu pot estima când vom depăși aceste probleme. Pot spune însă că și zonele protejate au nevoie de accesibilitate. Nu se pune problema să aducem calea ferată clasică sau autostrada până în mijlocul pădurii.. doar că turistul va trebui să poată ajunge civilizat până la un punct de plecare pe traseu.
Capital: Care este sfatul dumeavoastră pentru oficialii din Ministerul Transporturilor?
Lucia Morariu: Să investească prioritar în calea ferată. România are un mare potențial în această zonă. Dar să se investească și în aeroporturi, în compania TAROM. Dezvoltarea circulației turistice și de business se poate face mai rapid pe cale aeriană.