Economistul Cristian Socol, cel care a stat la baza politicilor guvernamentale al PSD prin care au fost crescute pensiile și salariile în România, desființează cele afirmate de Guvernul liberal, care spune că prin majorarea pensiilor, salariilor și a cheltuielilor sociale nu mai rămân bani și pentru investiții.

”Legat de investiții auzim mereu sintagmele: Nu este spațiu fiscal, Cheltuielile de asistență socială și salarii prea mari ocupă x % din buget și nu mai avem spațiu de investiții, Cheltuielile cu salariile și cele de asistență socială sunt prea mari ș.a.

Fals. Ideile acestea sunt doar mituri”, a scris economistul joi pe Facebook.

Problema stucturală

”În primul rând, problema structurală a României este că nu se încasează impozitele și taxele la buget, așa mici cum sunt. Normal că toate cheltuielile ți se par mari atunci când ai cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB, din UE, după paradisul fiscal Irlanda.

De exemplu, ultima estimare privind economia subterană, ascunsă în România indică o pondere a acesteia de 28,1% din PIB, a doua țară din UE după Bulgaria, la acest indicator. La cel puțin 10% din PIB este estimat totalul evaziunii fiscale din IV, TVA, accize contribuții ș.a. adică pentru 2020 ar însemna 113 miliarde lei – 24 miliarde euro”, a explicat Cristian Socol.

Rata de investire

”În al doilea rând, legat de investiții – România are o rată de investire (calculată ca formarea brută de capital fix în PIB) de 21,8-22% din PIB, peste Polonia, de exemplu, care are 18,7-18,8% din PIB. Nu asta e problema.

Discuția merită a fi purtată altfel. Are România capacitate instituțională, umană, tehnică de a absorbi investiții private și publice, autohtone și străine, mai mare de 22% din PIB adică circa 250 miliarde lei adică 52 miliarde euro?

Și aici putem detalia. Nu are România surse de investiții?”, continuă Socol.

Bani sunt, altele lipsesc

”Are România capacitatea să cheltuie toți banii alocați investițiilor din BGC (fonduri publice și fonduri europene) de 50 miliarde lei – 10,5 miliarde euro, cât este prevazut în bugetul pentru acest an?

Dar cele 5,5-6 miliarde euro din ISD? Dar să atragă 3,5 miliarde euro prin PPP, cu 2 miliarde euro doar din investiții ale fondurilor de pensii private din România, pe proiecte fezabile? Dar să se atragă împrumuturi la dobânzi infime de la BEI, BERD, Banca Mondială pe proiecte sectoriale infrastructuraă, agricultură, colectare venituri, mediu ș.a.m.d? Dar 1 miliard euro din Planul de Investiții Juncker? … Mai zic?!

Nu are România spațiu fiscal pentru investiții?! Să cheltuim tot ce avem pe proiecte cu efecte de multiplicare ridicate! Să atragem bani și expertiză pentru proiecte sectoriale! Să atragem fondurile europene și banii din Planul Juncker!

Bani sunt, proiecte și capacitate de absorbție a investițiilor să fie!”, a concluzionat economistul.