Ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a declarat că ''există îngrijorare privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen''. În opinia sa, comunitatea românească este bine integrată, dar face notă discordantă modul în care nomazii creează probleme de securitate, notează Corriere della Sera în ediţia de miercuri.
În aceeaşi zi în care Maroni şi-a exprimat îngrijorarea legat de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prevăzută în primele luni ale anului viitor, Curtea de Casaţie a explicat că este ilegală expulzarea imigranţilor care au intrat în Italia, provenind din una din ţările membre în Schengen, fără a se supune controalelor la frontieră şi prin urmare fără viză italiană de intrare. Instanţa a decis astfel că nu vor fi expulzaţi cei care intră pe calea Schengen.
Pentru a înţelege anvergura aplicării acestei hotărâri trebuie să se ţină seama de faptul că aşa-numitul spaţiu Schengen este alcătuit din ansamblul ţărilor care au aderat la Tratatul privind circulaţia persoanelor. Dintre ţările membre în Uniunea Europeană, trei – Ciprul, România şi Bulgaria – nu au făcut încă operative dispozitivele tehnice necesare securităţii şi prin urmare au menţinut până acum, provizoriu, controalele la frontiere.
În prezent, potrivit judecătorilor supremi italieni, însuşi faptul de a poseda o viză Schengen îl scuteşte pe imigrant de a se supune controalelor italiene şi îi permite să intre în ţară. Nu este necesară nici măcar o ştampilă a frontierei italiene care să certifice data de intrare a imigrantului în Italia pentru a calcula că nu a expirat termenul în vederea acordării permisului de şedere.
Această decizie se va aplica atât imigranţilor comunitari cât şi celor extracomunitari – iar în acest caz ar putea avea efecte potenţial enorme din punct de vedere numeric, potrivit Corriere della Sera.
În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii comunitari, Maroni a anunţat că intenţionează să repropună Comisiei Europene cererea de autorizare, de inserat în legea italiană, privind expulzarea imigranţilor care nu se conformează directivelor europene, pentru a remedia ‘unele lacune’ ale acestora.
Corriere della Sera menţionează articolul publicat de Washington Post în ediţia de luni, pe prima pagină, care denunţă capitala Lombardiei, Milano, oraş ce conduce campania anti-romi. Pentru americani Milano nu mai reprezintă doar moda ci este şi oraşul ”toleranţei zero” faţă de romi. Titlul articolului ”Italia închide uşa ţiganilor”, este însoţit de o fotografie care arată o femeie romă în lacrimi, precum şi de cuvintele viceprimarului Riccardo De Corato: ”Sunt persoane cu pielea închisă la culoare, nu europeni ca tine sau ca mine”.
În opinia corespondentului la Milano al ziarului american, Antony Faiola, campania antiromi iniţiată în Franţa s-a extins deja în multe ţări europene. ”Dar acum – adaugă el -, printr-o mare bravadă Milano preia conducerea, reacţionând la ceea ce în Italia se numeşte ‘urgenţa romi’ ” şi distrugând taberele de nomazi cu buldozerele, deoarece sunt considerate ”bârloguri de hoţi”.
”Linia rigurozităţii pentru desfiinţarea taberelor ilegale de nomazi – a ripostat De Corato – a fost împărtăşită cu Palatul Viminale /Ministerul de Interne/ şi cu prefectul oraşului Milano, numit de guvern comisar pentru urgenţa romi la Milano. Este o linie care a fost adoptată de toate administraţiile de centru-dreapta, precum Roma, dar şi de oraşe guvernate de stânga, precum Padova şi Sesto San Giovanni”.
Corriere della Sera relevă că în Italia existau la 1 ianuarie 2010, potrivit datelor Istat, 4.235.059 rezidenţi străini, ceea ce reprezintă 7% din populaţie. Comparativ cu 2009, creşterea este de +8,8%, noii rezidenţi cifrându-se la 343.764. Minorii rezidenţi în Italia sunt în număr de 932.675 – 22% din populaţia străină. 60% dintre străini locuiesc în nord, ceea ce reprezintă şase străini din zece, aproape jumătate provenind din ţări din Europa de Est.
SURSA: Agerpres