În tot contextul economic și geopolitic al conflictului dintre Rusia și Ucraina, economistul Ilie Șerbănescu este de părere că adevăratele interese față de țara noastră nu sunt ale Moscovei, ci a celorlaltor „stăpâni”. Dilema gazului și a unui potențial război aproape de țara noastră ridică probleme atât la nivel local, cât și la nivel regional. În acest joc în care vor exista câștigători și pierzători, ce soartă ar putea avea România?
Există interese rușești la momentul actual în România?
„Rușii nu vor veni niciodată pe aici, deoarece au venit occidentalii și le-au luat totul. Ei se duc în Ucraina pentru că au ce să ia, în România nu mai au”, explică economistul. Din perspectiva sa, toate resursele naționale sunt controlate în mare parte de capitalul străin din economia românească. Această realitate economică îl face pe Ilie Șerbănescu să fie pesimist cu privire la o potențială intervenție rusească la noi în țară, deoarece economia locală este mult prea dependentă de sursele de finanțare externe. În Ucraina, rușii pot să intervină militar și să cucerească diferite obiective economice, pentru ca ulterior să le ajungă sub control. În România, controlul nu este deținut de către Guvern, spune economistul, ci de către companiile care dețin proprietatea și deleagă puterea lor către autorități.
„E un război al sferelor de influență care dacă vreți să preiau o apreciere din perioada asta: așa zisele conflicte înghețate. Dacă ne uităm la harta Rusiei este înconjurată de conflicte, dar niciunul nu este tranșat, se numesc conflicte înghețate. Spre deosebire de anii postbelici, unde era bipolarism, erau doi, totul era foarte clar, acum pe plan mondial a apărut China și în Europa este și Germania. Nu se poate să nu se țină cont. Pentru Statele Unite ale Americii, Europa înseamnă să nu existe o reunire ruso-germană. Tot ce e pe linia dintre Rusia și Germania este exploziv din punct de vedere american, fie că se numește Nord Stream 2, că trece sau nu prin Marea Baltică”, ne spune Ilie Șerbănescu.
În viziunea sa, conflictul din Ucraina este o încercare evidentă a americanilor de a preîntâmpina o înfrățire ruso-germană. „Rusia în toată ecuația asta este în situația unei mirese care este curtată, cu sancțiuni sau altele, de toate statele. Toți au nevoie de Rusia să rezolve ceva.”
Planul de destrămare al țării noastre
Unul dintre obiectivele rusești în Ucraina ar putea fi acapararea unor segmente importante din economia locală pentru a le putea naționaliza și controla ulterior. În România, Rusia nu ar avea ce să mai naționalizeze, din perspectiva economistului, deoarece occidentalii ne-au luat deja totul:
„Nu se poate renaționaliza pentru că nu ai bani (nr. România). Asta e și problema rușilor. Rușii nu vin aici pentru că sunt puternici, dar nu destul de puternici pentru a schimba regulile. Regula mondială este că se poate face naționalizare, dar pe bani. După ce au luat tot de aici occidentalii, vor cere rușilor de 10 ori cât au dat. D-aia nici nu o să vină rușii. Mie mi se pare că ieșirea din această situație va fi amenințarea clară cu desființarea României. Nenorocirea noastră mare este nu numai că suntem o colonie, ci faptul că avem un colonalism colectiv. Haosul care există în România în momentul de față este că se calcă în picioare stăpânii între ei. Doar nu credeți că se înfruntă PSD-ul cu USR-ul și PNL-ul.”, explică Ilie Șerbănescu.
El este de părere că vulnerabilitatea României este dată de acest sistem în care mai multe puteri coloniale își exercită influența asupra țării noastre. Aceasta poate fi una din explicațiile pentru care țara noastră se dezvoltă din punct de vedere macroregional diferit, de faptul că investițiile în infrastructură au loc cu precădere în vest, în timp ce în est dăinuie sărăcia și subdezvoltarea. Din punct de vedere economic, împărțirea a avut deja loc, iar acum mai rămâne de discutat doar împărțirea teritorială a țării:
Doar NATO ne mai poate asigura integritatea teritorială
„Vedem și noi că investițiile germane nu trec Carpații. De ce ar trece autostrăzile? Rușii au cerut clar externalizarea facilităților NATO din România și Bulgaria. Nu și din Polonia. Polonia este deci asumată de ruși ca făcând parte din lumea occidentală. Nu vi se pare că cerințele rusești seamănă atât de bine cu veto-ul german față de apartenența României și Bulgariei la spațiul Schengen?”, spune economistul, care transmite, în final, următoarele: „Să dea dumnezeu ca NATO să ne salveze integritatea teritorială. Noi avem mari vrăjmași, nu în afara NATO, ci în NATO”
