Cum îi înlocuiesc românii pe italienii plecaţi să muncească în altă parte

Zece mii de specialişti din Italia, printre care medici, fizicieni, ingineri şi arhitecţi, au plecat din ţară în ultimii 15 ani, însă echilibrul este pozitiv, plecarea lor fiind compensată de sosirea altora, printre care şi români, se arată într-un raport comun realizat de organizaţia non-profit ''Forum Nazionale Giovani'' şi organismul consultativ al guvernului.

Italienii care au plecat să lucreze în alte ţări sunt profesioniştii în măsură să ofere servicii cu valoare adăugată ridicată în termeni de cercetare şi inovaţie, precum medici, fizicieni, ingineri şi arhitecti. Fenomenul este însă compensat de sosirea a mii de tineri specializaţi mai ales în domenii paramedicale. Există astfel un boom de asistenţi medicali, de exemplu, provenind în principal din România, Spania şi Germania, , scrie Agerpres.
În total, 10.584 de tineri profesionişti italieni au plecat din ţară între 1997 şi 2010, potrivit datelor Comisiei Europene, deoarece au considerat că este mai profitabil să se afirme în alte ţări unde să-şi vadă recunoscute calităţile.
Potrivit raportului, Italia a exportat 4.130 de profesionişti în Marea Britanie, aceasta şi datorită supremaţiei culturale a limbii engleze în lume, şi 1.515 în Elveţia.

Au plecat în special lucrători cu înaltă calificare precum 2.640 medici, 1.327 profesori de liceu, 596 de avocaţi şi 214 arhitecţi, dar ţara poate atrage încă profesionişti din străinătate, astfel încât echilibrul dintre sosiri şi plecări este încă pozitiv pentru circa 1.000 de unităţi, în special datorită sosirii a peste 5.000 de români numai din 2007 încoace.
De ce pleacă italienii?
În timp ce Europa de Est şi de Spania se confruntă cu grave dificultăţi ocupaţionale, sistemul universitar italian lasă de dorit din punct de vedere al accesului la profesii. O altă problemă ar fi că există puţini absolvenţi italieni tineri care se lansează pe cont propriu, eventual prin deschiderea unui cabinet profesionist şi demararea unui start-up.
Profesioniştii care beneficiază de cea mai facilitată mobilitate în UE sunt medicii şi arhitecţii. Cele mai mari dificultăţi le întâmpină psihologii şi jurnaliştii, urmaţi de notari, contabili, consultanţi în muncă şi avocaţi.

Potrivit La Repubblica, Italia se dovedeşte a fi polul atractiv pentru lucrători străini (din România, Spania şi Germania) care au o calificare medie-scăzută. Între 2007-2010 au venit în Italia profesionişti români (5.125), spanioli (1.306) şi germani (1.030), majoritatea fiind asistenţi medicali (6.531).

Ziarele Corriere della Sera şi La Repubblica îşi mai pun problema unei pierderi de competitivitate, deoarece italienii care pleacă sunt profesionişti în domeniile lor.