Câţi dintre noi nu au ajuns la capătul răbdării căutând un loc de întâlnire cu prietenii? Sau, şi mai rău, atunci când, în sfârşit, au găsit un bar, au avut surpriza ca peste o lună să găsească în locul său sediul îmbrăcat în sticlă al unei bănci? Nimic de mirare, întrucât ultimele luni au adus după sine un veritabil val de falimente pe segmentul localurilor publice. Lipsa de experienţă a proprietarului, locul ales greşit şi, mai ales, pragul foarte ridicat
Câţi dintre noi nu au ajuns la capătul răbdării căutând un loc de întâlnire cu prietenii? Sau, şi mai rău, atunci când, în sfârşit, au găsit un bar, au avut surpriza ca peste o lună să găsească în locul său sediul îmbrăcat în sticlă al unei bănci? Nimic de mirare, întrucât ultimele luni au adus după sine un veritabil val de falimente pe segmentul localurilor publice.
Lipsa de experienţă a proprietarului, locul ales greşit şi, mai ales, pragul foarte ridicat al chiriilor sunt tot atâtea motive pentru închiderea a tot mai multe baruri. „Se ştie că orice afacere de acest tip are nevoie de o perioadă în care să se facă cunoscută, timp în care e nevoie de susţinerea afacerii din mijloace proprii. Or, unii patroni investesc foarte mult în baruri, crezând că astfel succesul este garantat din prima zi şi nu-şi mai păstrează resurse pentru susţinerea afacerii pentru perioada imediat de după deschidere“, crede Florina Cojocari, Senior Broker Retail Department în cadrul Eurisko.
Compania de consultanţă imobiliară a realizat în 2006 un studiu asupra pieţei de restaurante şi cafenele, din care reieşea că unui local bucureştean îi revin în medie aproximativ 1.600 de clienţi, în timp ce într-o cafenea din Paris, de pildă, nu intră, în medie, mai mult de 333 de petrecăreţi. Aşadar, loc pe piaţă mai este. De ce se împotmolesc, atunci, antreprenorii?
În primul rând, în cazul barurilor situate în zone mărginaşe, proprietarii se plâng că respectarea tuturor normelor europene din domeniu necesită eforturi financiare mai mari decât profitul, ceea ce nu mai justifică funcţionarea localului. În schimb, dacă ne raportăm la barurile situate în locaţii „cu ştaif“, motivul este concurenţa din ce în ce mai mare pentru locaţia respectivă. „Orice proprietar de spaţiu va prefera să închirieze mai degrabă unei bănci sau unei farmacii, care are o reţea comercială dezvoltată, decât unui chiriaş cu activitate de alimentaţie publică. Politica de expansiune a băncilor, uneori şi facilităţile la credite acordate de bănci proprietarilor de spaţii, siguranţa în plata lunară a chiriei generate de un contract cu o bancă sau cu o farmacie sunt motive care nu sunt în favoarea clienţilor cu activitate de bar sau cafenea“, explică reprezentanta Eurisko. Dacă nu a fost desfiinţat de concurenţă, barul poate să-şi închidă porţile chiar din vina patronului. „Lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri bine făcut pot duce la închirierea unui spaţiu cu chirie prea mare şi angajarea unor investiţii care să depăşească cu mult veniturile ce pot fi generate de acest tip de activitate.“
Succesul afacerii depinde de nevoile clienţilor
Iar în Bucureşti, de exemplu, tarifele actuale ale chiriilor din zonele favorabile deschiderii unei astfel de afaceri – Magheru, Victoriei, Universităţii, Romană, Unirii – sunt în jur de 80-120 de euro lunar pe metrul pătrat, la care se adaugă TVA. Pe cei care mai sunt încă amatori să deschidă un bar, Florina Cojocari îi îndeamnă să „creeze noi zone“, în locaţii aproape de centru, care să permită accesul uşor cu mijloacele de transport în comun şi care să aibă locuri de parcare – „zona Bd. Decebal, de exemplu“, spune ea.
În schimb, fostul asociat al reţelei de baruri Zerillo’s şi actual responsabil cu imaginea Bamboo, Cătălin Botezatu e de părere că succesul sau eşecul unei astfel de afaceri depinde în cea mai mare parte de client şi de nevoile sale. „Cel mai important este să fii tot timpul acolo, la dispoziţia clientului. Comportamentul managerului trebuie să fie ireproşabil, chiar dacă de cele mai multe ori clienţii au pretenţii aberante, mă refer aici la parveniţi şi snobi, cărora, indiferent dacă îţi convine sau nu, trebuie să le faci pe plac. Dacă nu poţi să faci acest compromis, n-ai cum să ai succes“. Mai mult, după ce „şi-a călcat mândria în picioare“, proprietarul trebuie să aibă grijă şi de confortul vizual al clientului. „Lumea vine la început din curiozitate, mai târziu însă, dacă nu decorezi localul o dată la şase luni sau un an, ca să surprinzi plăcut clientul şi să-i arăţi că te interesează confortul lui, din aceeaşi curiozitate, va merge la alţii, care îi vor oferi tot ce e mai bun“, conchide Botezatu.
O investiţie susţinută, crearea de locuri de parcare, respectarea normelor comunitare, care au dublat legislaţia oricum aspră în domeniu şi, mai ales, respectarea cu sfinţenie a sintagmei „Clientul nostru, stăpânul nostru“ sunt condiţii obligatorii pentru cei care speră să facă din administrarea unui bar o afacere profitabilă.
Baruri fără ţigări şi zgomot
AFUMAŢI Din 5.600 de baruri, cluburi şi restaurante verificate în luna mai de către inspectorii de la Protecţia Consumatorilor, au fost constatate nereguli privind aplicarea legii antifumat în cazul a două treimi dintre ele, şi chiar s-a dispus suspendarea activităţii pentru 271 de operatori economici.
LINIŞTE Proprietarii cluburilor de pe Litoral se plâng şi ei de iminenţa falimentului. Începând cu această vară, cu excepţia staţiunilor Vama Veche şi Costineşti, toate cluburile organizate în spaţii deschise vor trebui să se închidă la ora 23.
BIROCRAŢIE Dacă au localuri amenajate în spaţii care iniţial au avut altă destinaţie, proprietarii de baruri şi resturante vor fi nevoiţi să obţină acordul locatarilor din zonă, conform unui proiect de hotarâre a Consiliului General al Capitalei.