Rusia a devenit din ce în ce mai izolată de restul Europei în ultimii 30 de ani, iar hărțile continentului ilustrează cât de radicală este schimbarea. Finlanda și Suedia și-au anunțat săptămâna aceasta intenția de a se alătura NATO, punând capăt unei istorii de decenii de neutralitate militară pentru ambele țări. Deciziile lor au fost luate în contextul invadării Ucrainei sub pretextul împiedicării sale de a intra în NATO.
Expansiunea NATO și izolarea Rusiei. Hărțile care arată cum s-a ajuns aici
Pentru că aderarea la NATO se lăsa aşteptată, Ucraina a încercat să se apropie de Occident printr-un acord de asociere cu UE. În vara anului 2013, înainte de semnarea documentului, Moscova a exercitat presiuni economice puternice asupra Kievului interzicând importurile din Ucraina.
Guvernul preşedintelui pro-rus, Viktro Ianukovici, care îşi adjudecase scrutinul din 2010, a suspendat acordul de asociere cu UE, iar protestele opoziţiei din Ucraina au dus la fuga lui Ianukovici în Rusia, în februarie 2014. Atunci Rusia a atacat pentru prima dată Ucraina. Ulterior, Kievul a început să caute pregătire militară și asistență din partea țărilor occidentale, dar intrarea țării în NATO s-a lăsat, din nou, așteptată, relatează CNBC.
Țările din NATO sunt obligate prin tratat să se apere reciproc. Ca și Ucraina, Finlanda are o graniță lungă cu Rusia.
Cum arăta harta Europei în 1990
În 1990, la un an după căderea Zidului Berlinului, Uniunea Sovietică dominată de Rusia includea Ucraina, Statele Baltice – Letonia, Lituania și Estonia – și alte câteva țări acum independente. Pactul de la Varșovia, o alianță militară creată prin semnarea la 17 mai 1955 a „Tratatului de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală” de către URSS, includea Albania, Bulgaria, Republica Democrată Germania, Cehoslovacia, Polonia, România şi Ungaria. Aceste state și-au câștigat independența după prăbușirea comunismului.
Și cum arată harta în 2022
După căderea Zidului Berlinului, a avut loc reunificarea Germaniei, iar toate țările fostului Pact de la Varșovia au aderat în ultimii 32 de ani la NATO. Cele trei state care au făcut parte din Uniunea Sovietică – Estonia, Letonia și Lituania – s-au alăturat și ele alianței militare occidentale.
Toate țările care alcătuiesc NATO au același scop: să fie unite unele cu altele și să se protejeze reciproc. În 2015, Muntenegru a fost invitată să intre în NATO, această solicitare fiind făcută cu scopul de a putea oferi stabilitate și securitate națională datorită situației de la acea vreme din Balcani. Macedonia de Nord a fost ultimul stat care a aderat la NATO.
Suedia și Finlanda, aderarea cu semnul întrebării
Acum, după invadarea Ucrainei, și Suedia și Finlanda au decis să se alăture NATO, dar admiterea celor două țări ar putea dura multe luni sau riscă fi blocată complet.
Turcia, stat membru NATO din 1952, având cea mai mare armată din alianță, după SUA, a anunțat că se opune admiterii celor două țări scandinave pe care le numește „pensiuni pentru organizațiile teroriste”. Guvernul de la Ankara acuză Suedia și Finlanda că adăpostesc oameni care au legături cu grupări pe care le consideră teroriste, și anume gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și cu adepții lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.
Croația a anunțat, de asemenea, prin vocea președintelui Zoran Milanovici, că va vota împotriva intrării celor două țări în NATO. Croaţia trebuie să susţină condiţionarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO de chestiunea egalităţii în alegeri a croaţilor din Bosnia-Herţegovina, a afirmat Milanovici, îndemnând Parlamentul să nu ratifice acordul de aderare a Finlandei şi Suediei.