De-a lungul anilor, câteva companii româneşti şi-au extins afacerile în regiune, însă criza îi constrânge pe antreprenori să-şi revizuiască strategiile de dezvoltare. Recent, grupul de firme Dafora, controlat de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a anunţat că, în perioada următoare, holdingul va trece printr-un proces de reorganizare, care va include şi închiderea businessului din Franţa. „Dafora France a fost înfiinţată în momentul în care România nu era membrÄ
De-a lungul anilor, câteva companii româneşti şi-au extins afacerile în regiune, însă criza îi constrânge pe antreprenori să-şi revizuiască strategiile de dezvoltare.
Recent, grupul de firme Dafora, controlat de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a anunţat că, în perioada următoare, holdingul va trece printr-un proces de reorganizare, care va include şi închiderea businessului din Franţa. „Dafora France a fost înfiinţată în momentul în care România nu era membră a Uniunii Europene pentru a putea gestiona mai eficient proiectele din Franţa. Aceasta urmează a fi desfiinţată întrucât nu mai este necesară în contextul actual”, motivează reprezentanţii companiei această decizie.
O modificare a planurilor iniţiale de dezvoltare a businessurilor din afara ţării anunţă şi grupul Romstal, prezent pe şase pieţe externe, investiţiile totale depăşind, în ultimii cinci ani, 30 de milioane de euro. „Avem planuri de dezvoltare în toate ţările în care operăm, mai puţin Republica Moldova şi Italia, însă acestea vor fi mai reduse faţă de estimările iniţiale”, spune Enrico Perini, preşedinte şi acţionar majoritar al Romstal.
Acesta adaugă că, deocamdată, nu sunt luate în calcul nici închiderea vreuneia dintre operaţiunile externe, dar nici expansiunea în alte ţări. „Toate companiile Romstal de pe pieţele externe au înregistrat, anul trecut, o creştere situată între 10% şi 30%, mai puţin Italia, unde scăderea a fost de 20%”, a completează Perini.
Mobexpert este un alt brand românesc devenit cunoscut în ţările vecine, reţeaua sa regională incluzând trei magazine: două în Bulgaria şi unul în Serbia. „Pe termen mediu şi lung, ne vom continua planurile de dezvoltare, atenţia noastră fiind orientată spre ţările vecine. Ritmul extinderii noastre regionale depinde însă, în mare măsură, de ritmul de dezvoltare a centrelor comerciale de pe aceste pieţe – destul de lent în prezent”, precizează Bogdan Staicu, director de retail al companiei.
„Integrarea magazinelor noastre în centre comerciale este formula pentru care am optat pentru extinderea reţelei atât pe piaţa din România, cât şi în afara graniţelor”, adaugă el.
Firmele din domeniul IT au fost printre primele care s-au extins în afara graniţelor, şi cu cel mai mare succes, dacă ar fi să amintim doar performanţa BitDefender, produsul de securitate care şi-a făcut debutul pe piaţa americană. La rândul lor, produsele şi serviciile TotalSoft se comercializează pe 17 pieţe.
„Pe zece dintre acestea suntem prezenţi cu sistemul informatic integrat Charisma Enterprise, expansiunea făcându-se mai mult oportunist, prin firmele multinaţionale care lucrau în România cu produsul şi care, atunci când şi-au deschis filiale externe, au ales să lucreze tot cu soluţia noastră”, spune Liviu Drăgan, director general al companiei.
„Aşadar, nu am făcut investiţii deosebite pentru a ne extinde în regiune. Avem totuşi un parteneriat în Italia şi intenţionăm să încheiem şi altele”. În 2008, TotalSoft a realizat o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, din care circa 30% de pe piaţa externă.
Extinderea în sectorul serviciilor e mai ieftină
La rândul lor, companiile din domeniul serviciilor şi-au adaptat planurile de dezvoltare regională. „Datorită evoluţiei şi strategiei pe care o avem am depăşit stadiul în care gândeam la nivel regional. Rămânem concentraţi pe dezvoltarea afacerii în România şi, în acelaşi timp, vizăm şi oportunităţi internaţionale. Nu am luat în calcul achiziţii”, afirmă Lucian Mihai, managing partner al companiei de training Interact. „Pe termen mediu, Asia este o zonă care ne interesează în mod deosebit”, completează Mihai, adăugând că această strategie nu necesită investiţii majore.
„Până acum, nu am depăşit nivelul de 50.000 de euro pe an. În plus, este clar că, în cazul companiilor de servicii din zona în care activăm, a investi foarte mult în active fixe pe diferite pieţe nu mai este neapărat necesar într-o eră a internetului şi a zborurilor lung curier accesibile”.
În 2005, compania Neogen îşi începea expansiunea pe pieţele externe, investiţiile depăşind până acum un milion de euro. „Estimăm ca, în Bulgaria, unde afacerea este deja profitabilă, să înregistrăm în 2009 o cifră de afaceri de 1 – 1,5 milioane de euro. În ceea ce priveşte businessurile din Republica Moldova şi Serbia, ne aşteptăm ca aceastea să-şi acopere cheltuielile până la sfârşitul anului”, susţine Călin Fusu, CEO al companiei.
„Vom continua dezvoltarea afacerii în ţările unde suntem prezenţi. Am făcut deja un prim demers în acest an pentru a susţine creşterea din Bulgaria, prin inaugurarea unui centru de vânzări la Sofia, care se alătură celui de soft, deschis în 2005, la Ruse”. Fusu mai spune că, pentru acest an, nu este luată în calcul lansarea pe alte pieţe.
Prin urmare, antrepenorii autohtoni acordă în continuare o atenţie sporită transformării companiilor lor în organizaţii multinaţionale dar ritmul investiţiilor româneşti în alte ţări va fi ceva mai scăzut.
Accent pe dezvoltarea de parteneriate
Siveco România este prima companie românească de IT care a cumpărat integral o firmă străină, preluând, în 2008, firma Latona, din Bulgaria.
91 este locul pe care a coborât România, în 2007, în funcţie de indicele de performanţă a investiţiilor româneşti în străinătate. Potrivit Raportului Mondial al Investiţiilor, România a coborât 14 poziţii, după ce, cu un an în urmă, avansase de pe 95, pe 77, după Kenya sau Zimbabwe.
Ultimul loc în UE la investiţii
În 2007, investiţiile companiilor româneşti în străinătate au înregistrat o evoluţie negativă (-62 de milioane de dolari), după ce, în 2006, fluxul de capital autohton în alte state a fost de 423 milioane de dolari. Potrivit raportului, valorile negative ale ieşirilor de capital indică faptul că cel puţin una dintre componentele investiţiilor străine directe, respectiv fluxul de capital, profiturile reinvestite sau împrumuturile între subsidiarele companiei, este negativă. România se află astfel pe ultima poziţie în Uniunea Europeană, în timp ce companii din ţări precum Polonia au realizat investiţii în străinătate în valoare de 3,3 miliarde de dolari.