Planurile de dezvoltare a retailului românesc presupun angajarea, în următorii ani, a 35.000 de oameni. Misiune extrem de dificilă, în condiţiile în care concurenţa creşte, forţa de muncă este deficitară, iar fluctuaţia angajaţilor este tot mai puternică. Românii adoră să meargă la cumpărături. Nu fac economii, nu se gândesc la pensii şi nici la asigurări. Doar cumpără. Lucru de care profită din plin reţelele de magazine de mari dimensiuni, indiferent că sunt hi
Planurile de dezvoltare a retailului românesc presupun angajarea, în următorii ani, a 35.000 de oameni. Misiune extrem de dificilă, în condiţiile în care concurenţa creşte, forţa de muncă este deficitară, iar fluctuaţia angajaţilor este tot mai puternică.
Românii adoră să meargă la cumpărături. Nu fac economii, nu se gândesc la pensii şi nici la asigurări. Doar cumpără. Lucru de care profită din plin reţelele de magazine de mari dimensiuni, indiferent că sunt hipermarketuri, discounteri sau cash&carry.
Cifrele sunt impresionante, iar planurile de afaceri ale jucătorilor din domeniu vorbesc de la sine: în maximum şapte ani, se vor deschide peste 350 de unităţi, în care se vor investi 1,5 miliarde de euro şi care vor crea peste 35.000 de locuri de muncă. Cifrele ar putea fi însă mult mai mari, din moment ce multe companii se feresc să-şi dezvăluie planurile pe termen lung, făcând publice doar informaţiile legate de următorii doi-trei ani. Chiar şi aşa, cifrele de afaceri de un miliard de euro mai au de aşteptat doi ani. Metro, avantajat poate şi de faptul că a fost primul intrat pe piaţă (urmat abia cinci ani mai târziu de Carrefour) a atins în 2004 pragul miliardului de euro, un record în retailul românesc. Uitându-ne la rezultatele financiare înregistrate la finalul lui 2006 de ceilalţi jucători, argintul se îndreaptă spre al doilea intrat pe piaţă. După ce a avut, în 2006, o creştere de 40% a cifrei de afaceri faţă de 2005, atingând 609 milioane de euro, Carrefour are şanse mari să atingă miliardul de euro în 2008, dacă îşi menţine ritmul de creştere.
Personalul calificat, o provocare continuă
Ambiţiile de dezvoltare ale retailerilor întâmpină şi probleme. Unele companii le admit, altele preferă să le numească „provocări“: forţa de muncă cu pregătire adecvată a devenit „rara avis“, terenurile au preţuri din ce în ce mai ridicate, iar birocraţia face ca perioada de la data achiziţionării terenului până la începerea construcţiei să ajungă chiar şi la un an şi jumătate, în unele cazuri.
După ce au împânzit Capitala şi au acoperit destul de bine şi cele mai mari oraşe ale ţării, atenţia retailerilor a fost atrasă de oraşele cu 20.000 de locuitori. „Un oraş unde Profi (reţea de discount, parte a grupului belgian Delhaize, n. red.) a întâmpinat dificultăţi în ce priveşte forţa de muncă a fost Simeria, şi din cauza numărului mic de locuitori, dar asta e o problemă care până la urmă se rezolvă“, a declarat Caius Crişan, director general la Profi Rom Food, proprietara magazinelor Profi. Când oamenii sunt angajaţi, apare problema calificării. Cele mai multe companii au ales să o rezolve prin traininguri interne intensive. Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, odată ce s-a rezolvat pregătirea oamenilor, încep migrările de personal de la un competitor la altul. Francezii de la Auchan nu se feresc să angajeze oameni fără experienţă, specializându-i apoi în cadrul companiei, dar şi germanii de la Selgros apelează adesea la această variantă. „Deoarece avem un sistem intern de şcolarizare pentru fiecare categorie de angajaţi, ocuparea posturilor din magazinele noastre este relativ uşoară“, a declarat, pentru Capital, Pia Krauss, director de marketing la Selgros Cash & Carry. „Ne ajută şi faptul că suntem cunoscuţi pentru un mediu de lucru agreabil. Putem confirma însă creşterea fluctuaţiei de personal de când am început activitatea în România până în momentul actual, ca urmare în special a creşterii ofertei de locuri de muncă pe piaţă“, a continuat ea.
Tjeerd Jegen, managing director la Real divizia de hipermarketuri, spune că „se resimte lipsa unei specializări în domeniile brutăriei, cofetăriei, patiseriei, carmangeriei. Nu mă refer aici la studii universitare de profil, ci la absolvenţi de şcoli profesionale sau de meserii“, a declarat el pentru Capital.
Afirmaţiile managerilor din retail sunt susţinute şi de specialiştii în resurse umane. „Din cauza faptului că forţa de muncă, în principal cea calificată, a scăzut ca disponibilitate, pentru a-şi asigura necesarul de personal, hipermarketurile şi discounterii au căutat şi personal fără experienţă în domeniu, fapt care a dus la diversificarea nevoilor de training“, explică Gabriel Gătejoiu, account manager la Professional.
În zona de management, dificultăţile principale faţă de acum circa cinci ani ţin de nivelul de salarii din piaţă, noii jucători dezvoltând o categorie de angajaţi care au o abordare foarte mercenară, orientată în principal către câştiguri financiare. „Din punctul nostru de vedere, este un cerc vicios care îi defavorizează pe toţi jucătorii existenţi, dar este de înţeles că, la intrarea într-o piaţă cum este România, fiecare nou jucător îşi doreşte atragerea unor profesionişti cu experienţă în lanţuri similare, în poziţii-cheie“, spune Mădălina Uceanu, director executiv la AIMS Human Capital.
Lipsa forţei de muncă nu este însă prima grijă cu care se confruntă reţelele de magazine aflate în plină expansiune teritorială. Terenurile sunt din ce în ce în ce mai scumpe şi mai greu de găsit, fapt care a determinat retailerii să renunţe la cumpărarea acestora.
Retailerii sunt nemulţumiţi de birocraţie
„Până acum, eram întotdeauna proprietari ai hipermarketului“, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. „De acum înainte, pentru a putea avea o extindere mai alertă, avem în vedere şi închirierea, iar ponderea închiriere-cumpărare se împarte în mod egal“, adaugă ea.
„Pentru companiile specializate în retail, închirierea nu este un efort foarte mare din punct de vedere financiar“, argumentează Costel Alecu, director în cadrul companiei de servicii şi consultanţă imobiliară Regatta. „Acestea nu-şi blochează fonduri (cash flow) şi active (nu se imobilizează active pentru garantarea unui credit bancar). O asemenea situaţie îi permite retailerului o dezvoltare mult mai amplă,“ continuă el.
Ideea că preţurile terenurilor sunt în continuă şi nejustificată creştere este tot mai des invocată în rândurile managerilor din domeniu. „Probabil, vor atinge curând un apogeu, după care piaţa se va echilibra“, comentează Rainer Exel, director general la miniMAX Discount. Invocând o piaţă imobiliară tot mai dificilă, Selgros a apelat în premieră, la Iaşi, la modificarea unei construcţii deja existente, în care a investit aproximativ 17 milioane de euro. Dublul acestei investiţii este „înghiţit“ de magazinul Auchan de la Cluj, care va fi inaugurat anul acesta. Tiberiu Dăneţiu, directorul de marketing al companiei franceze, spune că nu contează foarte mult dacă terenul este închiriat sau proprietate personală, atâta timp cât zona are potenţial. „Dacă ştim că proiectul va avea succes, investim“.
La toate acestea, se mai adaugă birocraţia. Numărul mare de avize necesare demarării unui proiect şi lentoarea cu care sunt obţinute se adaugă permanent celorlalte nemulţumiri ale retailerilor. Chiar şi aşa, extinderea merge înainte.
«Din cauza că forţa de muncă, în principal cea calificată, a scăzut ca disponibilitate, pentru a-şi asigura necesarul de personal, hipermarketurile şi discounterii au căutat şi personal fără experienţă în domeniu, fapt care a dus la diversificarea nevoilor de training.»
Gabriel Gătejoiu, account manager Professional
Unde îşi fac românii cumpărăturile?
La începutul anilor 2000, retailul tradiţional încă domina piaţa, însă la ora actuală, situaţia este diferită. În zilele noastre, cei mai mulţi românii preferă să-şi facă cumpărăturile la hipermarketuri.
Cote de piaţă în retail 2006:
Retail procent comparaţie cu 2005
Supermarket 16 constant
Discounteri 4 creştere
Hipermarket 8 creştere
Conform ultimului studiu elaborat de GfK, cota de piaţă a hipermarketurilor şi a discounterilor în 2006 a întregistrat creşteri comparativ cu anul precedent. Supermarketurile au rămas la 16% cotă de piaţă, pe când discounterii au înregistrat o creştere de 2%, de la 2%, în 2005, la 4% în 2006. Cota de piaţă a hipermarketurilor este de 8%, cu patru procente mai mult decât în 2005.
Deloitte a efectuat, la rândul său, un studiu, în 2006, privind retailul în Europa Centrală. Printre trendurile retailului central-european, se numără şi discounterii care, încet-încet, fură din cota de piaţă a supermarketurilor şi hipermarketurilor. Veniturile mici ale consumatorilor din această zonă fac din preţ un factor determinant pentru o mare parte a clienţiilor retailerilor din Europa Centrală şi de Est. Drept dovadă, discounterul este forma de retail cu cel mai mare grad de expansiune în următorii ani.
Probleme din ce în ce mai frecvente
Personalul
Specialiştii de la compania de recrutare LUGERA & MAKLER spun că piaţa serviciilor din România prezintă probleme la nivelul personalului care desfăşoară activităţi comerciale. Generaţiile de lucrători comerciali care au desfăşurat acest gen de activitate şi înainte de 1989 se confruntă cu neadaptarea la locul de muncă, le lipseşte orientarea către client, nu sunt obişnuite cu vânzarea activă – atât de frecvent întâlnită în ţările capitaliste – sau cu dinamica pieţei. Pe de altă parte, generaţiile tinere sunt mult mai dispuse să-şi schimbe locul de muncă, să se reprofileze, în funcţie de oportunităţi şi beneficii salariale.
Terenurile
COSTEL ALECU, director în cadrul Regatta, spune că, în acest moment, pe piaţă puţine sunt ofertele atractive de vânzare. „Terenurile din interiorul Capitalei au fost deja tranzacţionate, alternative mai rămân la periferie. O altă opţiune o reprezintă tranzacţiile pe fostele platforme, acolo unde mai sunt de vânzare. Din aceste motive, dacă se întâlneşte o ofertă atractivă, preţul acesteia este destul de mare ca să descurajeze achiziţia, iar rata de amortizare poate ajunge la 15-20 de ani“, explică Alecu. Acestea sunt motivele principale pentru care retailerii preferă închirierea.
Birocraţia
CAIUS CRIŞAN, director general la Profi, afirmă că birocraţia pune retailerilor destul de multe piedici. „Pentru a deschide un magazin într-un oraş din Transilvania, am avut nevoie de 19 avize. Iei terenul astăzi şi construieşti peste un an şi jumătate“, spune el. Şi nu e singurul care se plânge de această problemă. În comparaţie cu anii de început ai retailului românesc, obţinerea autorizaţiilor de construire este mai dificilă. „Am întâmpinat dificultăţi în achiziţionarea terenurilor, de cele mai multe ori din cauza unor situaţii juridice neclare“, spune Ioana Mărginean, director de marketing la Plus Discount.
