Orașe deșertice precum Dubai din Emiratele Arabe Unite au fost afectate de inundații care au înecat autostrăzile și pistele aeroportuare. În Emiratele Arabe Unite și Oman, 21 de persoane și-au pierdut viața.
Aceste cantități uriașe de precipitații au fost puse, inițial, pusă pe seama „însămânțării norilor”: o metodă de stimulare a precipitațiilor prin injectarea norilor cu particule minuscule, de care umiditatea se poate atașa. Acele picături se îmbină și se înmulțesc. Pe măsură ce apele s-au retras, a apărut o explicație și mai tulburătoare, scrie The Conversation.
Experimentul meteo care a provocat inundațiile din Dubai
Richard Washington, profesor de științe climatice la Universitatea din Oxford, a văzut cum arată interiorul unei furtuni. Pentru a confirma dacă însămânțarea norilor ar putea produce o ploaie de acest gen, s-a îmbarcat într-un avion care se îndrepta spre un nor cu tunete, peste granița dintre Africa de Sud și Mozambic.
„Misiunea noastră a fost să zburăm prin partea cea mai activă a furtunii, să o măsurăm, să zburăm din nou în timp ce aruncăm o încărcătură de gheață carbonică, să ne întoarcem și să zburăm pentru o măsurătoare finală”, a explicat el.
„În afară de distracția de a zbura prin miezul unei furtuni cu un Learjet, m-am gândit că am fost suficient de norocos să fac parte din acel proiect. Până când am auzit de această furtună ciudată din Dubai”, a adăugat el.
Ce anume a provocat, de fapt, inundația din Dubai
Nu există doi nori identici cu care să se compare rezultatul însămânțării norilor, spune Washington, așa că este imposibil de demonstrat dacă această tehnică poate schimba rezultatul unei furtuni.
Dar zburând în timpul unor misiuni, unele cu însămânțare a norilor, altele fără, și măsurând precipitațiile celor două, meteorologii experții au observat că însămânțarea norilor a modificat rata precipitațiilor în timpul unor furtuni.
Totuși, inundațiile din Dubai nu au fost provocate de această tehnologie despre care s-a vorbit în ultimele zile.
„Se pare că Emiratele Arabe Unite derulează de câțiva ani un proiect de însămânțare a norilor, numit Programul de cercetare din Emiratele Arabe Unite pentru Știința Îmbunătățirii Ploii. Prin această metodă se trag rachete de sare higroscopice (care atrag apa) din aeronave în norii cumuliformi calzi”, spune Washington.
„Așadar, ar fi putut însămânțarea norilor să provoace un sistem uriaș de furtună de dimensiunea Franței? Ca să fim mai clari, ar fi ca o briză care vrea să oprească un tren interurban care merge la înclinare maximă. Dar zborurile de însămânțare nu au fost făcute în ziua aceea. Tipul de nori adânci, la scară mare, formați pe data de 16 aprilie nu sunt ținta experimentului.”
Pentru Washington, experimentul atmosferic mai relevant este cel în care oamenii sunt implicați în fiecare zi.
„Oamenilor le este greu să se împace cu faptul că 2.400 de gigatone de carbon (emisiile totale din timpurile preindustriale) ar putea face o diferență asupra climei, dar se îndepărtează ușor de ideea unor erupții higroscopice care provoacă ploi precum cele din Dubai”, susține el.
Experimentul mult mai înspăimântător
O atmosferă mai fierbinte reține mai multă umiditate, care poate cădea sub formă de ploaie. Deși potopul din Dubai a fost neobișnuit, Peninsula Arabă tinde să primească mai mult din precipitații în rafale puternice, decât averse constante.
Cea mai recentă evaluare a Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) nu a prezis tendințele viitoare ale precipitațiilor pentru regiune, dar se așteaptă că încălzirea globală va face ca astfel de ploi să fie mai violente mai frecvente și mai severe.
De-a lungul evoluției umane, temperatura bulbului umed (cât de cald este atunci când scazi efectul de răcire al umezelii evaporate, cum ar fi transpirația pe piele) rareori a depășit 35°C. La acest prag, aerul este atât de fierbinte și umed încât nu puteți scădea temperatura la un nivel sigur doar prin transpirație. Te supraîncălzeșit și, fără ajutor medical urgent, mori.
„Frecvența sancționării temperaturilor cu bulb umed s-a dublat la nivel mondial din 1979, iar în unele dintre cele mai calde și mai umede locuri de pe Pământ, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, temperaturile cu bulb umed au trecut deja de 35°C.” spune expertul.
Menținerea Pământului rece, în mod artificial, un alt pariu cu atmosfera
Încercarea de a imita efectul de răcire al unei erupții vulcanice (până când, probabil, concentrațiile de gaze cu efect de seră pot fi readuse la niveluri sigure) este un alt pariu cu atmosfera. Aceste straturi de gaze care înconjoară planeta noastră au alimentat viața prin menținerea temperaturilor stabile și a radiațiilor dăunătoare.
Menținerea Pământului rece, în mod artificial, este riscantă, dar efectele secundare – cum ar fi tiparele modificate ale vântului și precipitațiilor, ploile acide și recuperarea întârziată a stratului de ozon – pălesc în comparație cu impactul schimbărilor climatice.
Catriona McKinnon, profesor de teorie politică la Universitatea din Reading, are alte preocupări cu privire la încercarea de a gestiona radiația solară în acest fel, întrebându-se cine are dreptul de a reglementa termostatul Pământului.
Pe măsură ce omenirea contemplă un alt experiment la scară largă în atmosfera Pământului, există altul, chiar mai mare, care așteaptă să fie rezolvat. Soluția sa este simplă: opriți arderea combustibililor fosili, subliniază The Conversation.
