Acesta este de părere că, dacă Olanda ar fi avut un guvern, ar fi fost mai probabil să fie înregistrate progrese în poziţia acesteia faţă de aderarea celor două ţări la Schengen, însă după demisia guvernului de la Haga, acest lucru va fi mai greu deoarece vocile care se opun sunt încă puternice. Profesorul Schout crede că, în ceea ce priveşte subiectul Schengen, noul guvern va demonstra continuitate.
”Olanda este şi va rămâne în continuare foarte atentă faţă de buna aplicare a practicilor legale, dar limitele presiunii care ar putea fi exercitată de Haga în cadrul procesului de extindere a spaţiului Schengen devin de asemenea problematice în negocierile din UE”, a remarcat Schout.
El a adăugat că, prin activitatea sa, Olanda a obţinut unele efecte importante care trebuie menţionate, precum faptul că statul de drept şi-a făcut loc pe agenda discuţiilor referitoare la extindere. ”O continuare a sprijinului Comisiei Europene (pentru Bulgaria şi România – n.r.) ar fi îngreunat atitudinea Olandei de a rămâne inflexibilă”, spune Schout.