Raportul elaborat de România în cadrul aşa-numitelor ”teste de stres” lansate anul trecut în ţările din UE, după catastrofa de la Fukushima este considerat adecvat şi cu un nivel corespunzător de detalii, cu excepţia cutremurelor şi a evenimentelor externe extreme, unde nu sunt abordate corespunzător punctele slabe şi efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta (”cliff-edge effects”) şi nici măsurile pentru prevenirea acestor efecte, precizează ENSREG.
Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluărilor naţionale, care trebuiau trimise până la sfârşitul anului trecut şi care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experţi din alte state membre şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Comisia a decis însă joi să acorde mai mult timp statelor membre pentru verificări suplimentare.
ENSREG trebuie să trimită în luna iunie un alt raport intermediar miniştrilor europeni ai energiei. Raportul final ar urma să fie prezentat în toamnă, când Comisia Europeană ar putea face propuneri legislative pentru îmbunătăţirea siguranţei nucleare. UE numără 147 de reactoare nucleare din 14 ţări, printre care şi România, iar alte 24 de noi reactoare sunt în proiect, dintre care şase sunt deja în construcţie. Numai 38 de reactoare au fost inspectate până în acest moment în cadrul testelor de stres.
Referitor la evaluarea solidităţii centralei nucleare de la Cernavodă, raportul ENSREG menţionează că, deşi majoritatea evaluărilor făcute de România sunt în general considerate adecvate, rămân câteva probleme de soluţionat.
Coeficienţii de siguranţă pentru seisme sau inundaţii au fost evaluaţi cu identificarea limitată a efectelor ”cliff-edge” şi a punctelor vulnerabile, coeficienţii de siguranţă pentru condiţii meteorologice extreme nu sunt cuantificaţi în documentul elaborat de autorităţile române, iar probleme specifice precum sistemele de închidere diversificate sau administrarea centralei în timpul unor evenimente extreme ar putea avea nevoie de o analiză suplimentară, precizează raportul ENSREG.
În privinţa situaţiei centralei din România în legătură cu un posibil cutremur, experţii europeni arată că există puţine informaţii despre coeficienţii de siguranţă ale efectelor determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta şi despre punctele vulnerabile şi nu există nicio dovadă că au fost luate în considerare îmbunătăţiri în faţa seismelor. În acest domeniu se propune continuarea eforturilor, iar experţii europeni recomandă CNCAN să obţină programe de calitate din partea concesionarilor şi să se asigure că activitatea este continuată în mod adecvat.