Inginerul geotehnic Pat Corser și fizicianul Christian Kunze, ambii specializați în industria minieră, explică faptul că proiectul minier de la Roșia Montană îndeplinește toate standardele românești și europene, ba chiar în multe privințe are prevederi mai stricte decât cele uzuale.
Pat Corser: Barajul este sigur
Pat Corser este un inginer geotehnic specializat în industria minieră și este vicepreședinte alMontgomery Watson Harza ( MWH) Global, firmă de consultanță și proiectare cu o mie de angajați. Are o experiență de aproape 40 de ani în construcții civile și proiectare tehnică în industria minieră.
Corser a explicat că proiectul barajului iazului de decantare a fost studiat și revizuit atât de experți români, cât și străini, iar planurile îndeplinesc toate standardele. „Cred că barajul de sterile și barajul de tratare a apei îndeplinesc toate standardele internaționale de operare și funcționare”, a declarat specialistul.
”Ba, mai mult, în cazul (considerat din punct de vedere probabilistic de 1 la 100 de milioane de ani) în care ar avea loc mai mult de două precipitații maxime probabile, există o cale de a controla deversarea din baraj, pentru a nu afecta zona înconjurătoare. De altfel, standardul și practica în in
dustria minieră prevăd proiectarea doar pentru o inundație maximă probabilă, astfel că proiectul de la Roșia Montană este singular prin proiectarea pentru două inundații de acest tip”, a mai spus el.
Din seria condițiilor de încărcare pentru care a fost proiectat barajul, Corser a amintit și cutremurele: proiectul prevede ca barajul să reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, față de 5 grade, cât reprezintă maximul probabilistic pentru această zonă.
Kunze: Apele roșii vor dispărea înainte de producerea primei uncii de aur
Spusele sale au fost confirmate și de fizicianul Christian Kunze, care lucrează în industria minieră de 18 ani, fiind implicat în proiecte în peste 30 de țări din întreaga lume, în special din Europa, Asia Centrală și Africa de Vest. Kunze a susținut în fața parlamentarilor punctul de vedere al AMEC, companie internațională de consultanță cu peste 30.000 de angajați, dintre care 6.000 lucrează pentru industria minieră. Fizicianul a luat parte la diverse proiectede post-închidere și ecologizare a zonelor miniere, iar în România a participat la redactarea legislației privind minele de uraniu și sare.
Acesta a fost implicat în realizarea stației pilot de trapare a apelor acide e la Roșia Montană. „Înainte ca prima uncie de aur să fie produsă, apa care iese din galeria 714, această celebră galerie din care se scurg apele acide de mină, roșii, va fi tratată, iar poluarea istorică va fi eliminată înainte de producerea primei uncii de aur”, a declarat Kunze.
Potrivit acestuia, Roșia Montană a adoptat o politică de reabilitare progresivă și concomitentă: haldele de sterile care nu vor mai fi necesare vor fi reabilitate înainte de închiderea minei.
„Aceasta este o mină modernă și, în consecință, planul de închidere este unul modern, iar garanția financiară îndeplinește toate cerințele bunelor practici internaţionale, legislaţia europeană şi legislaţia română. Întregul concept al garanţiei de închidere este să protejeze oamenii şi societatea de riscul financiar (…) Riscul financiar este luat de pe umerii Guvernului român și de pe umerii contribuabilului român”, a adăugat fizicianul.
