După șase luni de cercetări şi consultări cu experţi din domeniu, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) a transmis companiei Roșia Montană Gold Corporation concluziile şi recomandările sale.
Proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania Roşia Montană Gold Corporation.
Aceasta este concluzia principală la care a ajuns Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM).
Aceștia au ajuns la această concluzie după ce, timp de șase luni, experţii Grupului au organizat o serie de întâlniri de lucru dedicate patrimoniului arheologic şi istoric, patrimoniului arhitectural, precum şi subiectelor legate de comunitatea locală, patrimoniul etnografic şi amenajarea muzeistică.
În urma acestor dezbateri, GIMPCRM a transmis companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) o serie de concluzii şi recomandări referitoare la proiectul minier şi impactul său asupra patrimoniului din zonă. Acesta este un raport preliminar, urmând ca în următoarea perioadă experții să finalizeze raportul complet.
Theodorescu ”Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate”
În opinia experţilor în patrimoniu, peisajul cultural din Roşia Montană este în cea mai mare măsură rezultatul ocupaţiei de bază a locuitorilor acesteia, mineritul.
Aceștia au ajuns și la concluzia că proiectul minier continuă tradiţia locală, completând succesiunea normală a fazelor tehnologice specifice evoluţiei mineritului şi contribuind la evitarea depopulării severe, prin perspectiva de dezvoltare pe care o oferă zonei.
Grupul a pus pe hârtie 17 recomandări specifice, majoritatea adresate companiei, unele adresate autorităţilor competente, pentru a se asigura că măsurile de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului au maximum de efecte benefice.
Astfel, experţii consideră că planurile alternative de dezvoltare a Roşiei Montane, care pornesc de la premisa conservării in situ, iar apoi a punerii în circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu conţin, în marea lor majoritate, doar declaraţii generoase, fără a avea însă un fundament realist de implementare.
”Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate, dar fără prejudecăţi şi fără subiectivism exagerat. Până acum, prin argumente emoţionale şi punerea în circulaţie a unor informaţii false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât preocupările RMGC de a investi masiv în salvarea şi restaurarea acestuia, cât şi starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC şi-a anunţat intenţia de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizaţiilor şi persoanelor care s-au pronunţat pentru interzicerea activităţilor industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternativă sau o iniţiativă de compromis rezonabi”, a declarat academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Grupului pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană.
În opinia acestuia, proiectul minier propune o soluţie foarte viabilă, care sigur că trebuie atent monitorizată, dar important este că permite salvarea unei moşteniri culturale foarte importante pentru Apuseni şi pentru România.
GIMPCRM: Protecția UNESCO nu salvează zona
În ceea ce privește introducerea localității Roșia Montană pe lista UNESCO, membrii Grupului au ajuns la concluzia că Roşia Montană nu îndeplineşte criteriile şi standardele prevăzute de regulamentul UNESCO.
Chiar şi sub protecţie UNESCO, în absenţa unui program masiv de investiţii, pe care nici UNESCO, nici fondurile publice nu îl pot asigura, patrimoniul din Roşia Montană nu poate fi salvat, se mai precizează în raport.
“Apelul la înscrierea Roşiei Montane în lista tentativă a României la UNESCO nu este decât o încercare de a stopa artificial un proiect industrial. Tehnic vorbind, şi în cazul în care ar avea loc, în fapt o asemenea includere nu ar aduce, deocamdată şi în viitorul mediu, nicio schimbare fizică în starea deplorabilă a unora dintre monumentele locale. Pe termen mediu şi lung, înseamnă, de fapt, a arunca problema într-un viitor la fel de lipsit de resurse financiare. Protecţia UNESCO, de pildă, nu salvează deloc de la ruină şi pieire localităţi precum St.Louis, Senegal, cu un patrimoniu semnificativ mai consistent decât Roşia Montană. Starea deplorabilă a celorlalte situri miniere din România, aşa cum sunt acelea de la Brad, Bucium, Almaşul Mare, la fel de relevante pentru istoria mineritului în Dacia romană ca şi cel de la Roşia Montană, demonstrează adevărata atitudine faţă de obiectivele de patrimoniu, atunci când acestea nu sunt asociate cu altfel de interese”, se mai arată în concluziile experţilor.
Experții vor ca RMGC să dea informații
Grupul mai recomandă autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC.
“Prelungirea stării de incertitudine, absenţa investiţiilor în patrimoniu, precum şi starea avansată de degradare în care se află acesta nu fac decât să ne apropie cu paşi repezi de momentul în care situaţia dezastruoasă a celor mai multe obiective de patrimoniu va căpăta o turnură ireversibilă. GIMPCRM atrage atenţia că absenţa unor politici naţionale coerente în domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente, face ca situaţia din Roşia Montană să fie ilustrativă pentru starea patrimoniului naţional”, subliniază specialiştii în patrimoniu.
Totodată, au precizat că vor să se implice, pe lângă echipele de arheologi desemnate, în continuarea lucrărilor de salvare arheologică şi pe perioada construcţiei şi exploatării, pentru a preîntâmpina eventuala pierdere a unor vestigii arheologice care ar mai putea fi descoperite, odată cu începerea lucrărilor industriale de anvergură.
În final, Grupul solicită să fie informat în detaliu cu privire la măsurarea impactului pe care activităţile industriale îl au asupra clădirilor monument istoric din zona protejată.
“Am aşteptat cu foarte mult interes concluziile experţilor Grupului, cărora le mulţumim pentru iniţiativa de a se implica în problema patrimoniului de la Roşia Montană, un subiect cu foarte multă încărcătură emoţională. Opiniile lor confirmă faptul că acest proiect a fost gândit cu responsabilitate şi că propune soluţii corecte pentru reabilitarea patrimoniului. Vom analiza cu atenţie recomandările primite, aşa cum am făcut ori de câte ori experţi din diferite domenii preocupaţi de proiectul minier Roşia Montană ne-au adresat recomandările lor, şi vom lua măsurile necesare, acolo unde se impun”, a declarat Dragoş Tănase, director general al RMGC.
Alte concluzii ale GIMPCRM, printre altele, afirmă că:
Cercetările arheologice realizate între 2001 şi 2006, în cadrul Programului Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”, finanţat de către compania RMGC, au fost vaste, riguroase, realizate într-o manieră profesionistă.
Patrimoniul Roşiei Montane, cu precădere cel arhitectonic, se află în stare deplorabilă, aflându-se în real pericol de dispariţie. În absenţa unei intervenţii masive, într-un orizont de aproximativ 5-10 ani, stadiul de degradare a fondului arhitectonic va atinge limita la care niciun fel de activităţi de restaurare/conservare nu vor mai fi posibile.
Elementele cu valori de patrimoniu cultural cercetate, care din motive obiective (zone extrem de periculoase din subteran, inundate, etc.) nu pot fi puse in valoare prin conservate in situ pot fi refăcute sub formă de replici la scara naturală aşa cum se procedează în multe amenajari muzeistice din Europa, cum ar fi Killhope (Marea Britanie) şi Lascaux (Franța), nivelul tehnologic ridicat al replicilor permiţând redarea fidelă a tuturor detaliile constructive.
Investiţiile colaterale (reabilitarea mediului, construcţia de infrastructură de utilităţi, coeziune socială, etc.) sunt esenţiale pentru salvarea şi pentru punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu. Din parcurgerea documentaţiilor a rezultat faptul ca până acum doar compania minieră a propus o dezvoltare susţinută din punct de vedere financiar în acest sens.
Agroturismul, bazat pe gospodăria individuală, nu este suficient pentru a asigura sau chiar completa, în mod continuu, autosusţinerea comunităţii. Această realitate nu poate fi schimbată nici măcar în urma unei posibile infuzii urgente de capital, menită să faciliteze dezvoltarea zonală a agroturismului, daţi fiind factorii subiectivi şi cei obiectivi.
Principalele recomandări formulate de GIMPCRM:
Referitor la clădirile monument istoric aflate în proprietatea companiei, Grupul a recomandat restaurarea lor integrală şi revitalizarea centrului istoric al localităţii.
Asigurarea de către RMGC, în noile amplasamente unde au fost sau vor fi relocaţi locuitori din Roşia Montană, a tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea identităţii culturale, inclusiv prin construirea unor lăcaşuri de cult corespunzătoare (conform principiului că biserica îşi urmează comunitatea).
GIMPCRM recomandă intensificarea eforturilor în vederea definitivării proiectului de idei pentru punerea în operă a muzeului mineritului, propus de către RMGC, precum şi definitivarea proiectului de restaurare a monumentului funerar de la Tăul Găuri.
GIMPCRM recomandă înfiinţarea imediată a Fundaţiei pentru Dezvoltare Durabilă Roşia Montană care să se implice în lucrări de gestionare a bunurilor de patrimoniu şi în pregătirea politicilor şi programelor de creştere a capacităţii comunităţii locale, în sensul preluării cât mai rapide a activităţilor principale de utilizare corectă şi de management a bunurilor de patrimoniu – funcţionalizarea resurselor culturale ale sitului.
GIMPCRM cere RMGC să accepte o expertizare independentă a monumentelor la încheierea perioadei de exploatare și, acolo unde o asemenea expertiză ar impune-o, să treacă la reconsolidare sau remedierea eventualelor daune aduse acestor monumente.
Mai mult, GIMPCRM recomandă definirea unei strategii referitoare la acordarea de beneficii familiilor care locuiesc în zona protejată pentru a rămâne în continuare în acest perimetru. Pentru prevenirea destrămării comunităţii, GIMPCRM recomandă şi evaluarea strategică a relocării familiilor ce locuiesc încă în perimetrul industrial, în viitoare case restaurate din zona protejată.
Cine face parte din Grupul Independent
GIMPCRM a fost constituit în luna februarie 2011, din acesta făcând parte: Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Târgovişte; Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa şi Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.
Despre Roşia Montană Gold Corporation
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31 %, Gabriel Resources – cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,23%.