Exploatarea de la Roșia Montană poate fi pornită: ONG-urile de mediu, conduse de Nicușor Dan, au pierdut în instanță contestarea Certificatului de descărcare arheologică. Decizia este definitivă și datează încă de la sfârșitul anului trecut.
Exploatarea de la Roșia Montană poate fi pornită: Instanța a respins definitiv acțiunea activiștilor pentru mediu.
Prin urmare, perimetrul exploatării nu mai poate fi considerat ca fiind eligibil pentru patrimoniul UNESCO.
Exploatarea de la Roșia Montană poate fi pornită. Decizie definitivă a instanței
Cererea ONG-urilor de mediu, conduse de Nicușor Dan, vizând anularea Certificatului de descărcare arheologică nr. 9/2011, aferent perimetrului de la Roșia Montană, a fost repinsă în decembrie 2020 de Tribunalul Buzău.
Soluția fiind definitivă, Guvernul poate da drumul fără probleme la exploatarea de la Roșia Montană, se arată într-un material publicat de luju.ro.
Astfel, în demersurile sale pentru blocarea proiectului Rosia Montanta prin Asociatia Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan a cerut in instanta, personal, prezentandu-se la fiecare termen de judecata, sa fie anulat tocmai certificatul care atesta ca sute de hectare de teren de la Rosia Montana care au fost introduse abuziv in dosarul UNESCO (de catre fosta ministresa a Culturii Corina Suteu) au fost deja descarcate arheologic si nu mai prezinta valoare patrimoniala arheologica.
Aceste date sunt atestate in Certificatul de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011 emis de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Judetului Alba si aprobat de Comisia Nationala de Arheologice in 12.07.2011 – in care s-a retinut ca „s-a realizat descarcarea arheologica pe terenul aflat in comuna Rosia Montana, judetul Alba, aflat in proprietatea Comunei Rosia Montana si a Statului Roman”, obiectivul Raportului vizand Comuna Rosia Montana, judetul Alba, Sectorul de Exploatari Miniere Rosia Montana – Masivul Carnic.
Controversa galeriilor romane
La circa doua luni de la acest moment, in septembrie 2011, trei asociatii de mediu, respectiv Asociatia Salvati Bucurestiul, prin Nicusor Dan personal, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu si Asociatia, condus de Stefania Simion (care astazi ocupa, intamplator, functia de consilier personal al lui Nicusor Dan la Primaria Capitalei, fiind insarcinata cu probleme juridice si de mediu) si Asociatia Aurarilor Alburus Maior Rosia Montana (condusa de Eugen David) au atacat la Tribunalul Cluj Certificatul de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011, cerand anularea acestuia, cu motivatia ca „perimetrul Masivului Carnic, Rosia Montana, judetul Alba a fost protejat incepand din anul 2000, ca o zona de patrimoniu arheologic reperat, in considerarea existentei in aceasta zona a unor galerii miniere romane”.
Nefiind singurele galerii romane din zona, cele trei asociatii, in frunte cu Nicusor Dan au motivat necesitatea anularii Certificatului de descarcare arheologica nr. 9 din 14.07.2011 prin faptul ca respectivele galerii romane ale exploatarilor miniere aurifere sunt „mentionate in Anexa III la Legea 5/2000” și reprezinta „valori de patrimoniu de arhitectura industriala, cai de comunicatii” si sunt „cele mai mari centre ale lumii romane”, motiv pentru care este necesara conservarea acestora prin lucrari de restaurare, lucrari de conservare si amenajare pentru a putea fi vizitate de catre public.
Mai mult, Asociatia Salvati Bucurestiul si celelalte doua asociatii au sustinut inclusiv faptul ca Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011 ar trebui anulat si pentru ca a fost emis „pe o suprafata necercetata arheologic exaustiv” indicand faptul ca lucrarile moderne din Masivul Carnic nu au constituit un obiectiv al cercetarilor arheologice preventive din acest masiv si nu au fost datate cu certitudine.
Cauza a fost mutată la Tribunalul Buzău
Dosarul s-a judecat pana la data de 18 noimebrie 2013 la Tribunalul Cluj, insa ca urmare a admiterii unei cereri de stramutare, cauza a fost mutata la Tribunalul Buzau, unde a fost si solutionat, la data de 10 decembrie 2020 prin sentinta nr. 770/2020 pronuntata de judecatoarea Elena Gianina Vasii in dosarul nr. 8243/117/2011.
Aici, la Tribunalul Buzau, dupa mai multe renuntari la judecata si repuneri pe rol, judecatoarea Elena Gianina Vasii a decis respingerea cererii formulate de asociatia lui Nicusor Dan si a celorlalte doua asociatii, solutia ramanand definitiva.
In motivarea respingerii actiunii celor trei ONG-uri „de mediu” judecatoarea Vasii de la Tribunalul Buzau a subliniat ca nu se pot retine ca fiind intemeiate sustinerile oengistilor, privitoare la nelegalitatea Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011, invocand in acest sens concluziile specialistului in istoria medievala prof.dr Pop Ioan-Aurel, in prezent presedinte al Academiei Romane, care a fost numit in cauza pentru a raspunde la intrebarile de specialitate privitoare la obiectivul Rosia Montana.
”Acțiunea ONG-urilor de mediu este netemeinică”
Astfel, instanta a retinut ca actiunea ONG-urilor de mediu de a bloca proiectul pe motiv ca acesta a fost emis pe o suprafata necercetata arheologic exhaustiv este netemeinica, de vreme ce o eventuala descarcare arheologica nu ar insemna ca „eventualele elemente de patrimoniu ar fi definitiv pierdute, ci, asa cum s-a aratat de catre dl prof univ. Ioan-Aurel Pop, executarea unor lucrari de constructii ar putea avea ca rezultat chiar deschiderea unor cai de acces, iar atat timp cat astfel de lucrari nu se pot efectua decat sub supraveghere arheologica, elementele de patrimoniu vor putea fi astfel cercetate”.
Extrem de important este si faptul ca, astfel cum a retinut prima instanta sesizata, respectiv Tribunalul Cluj, Certificatul de descarcare arheologica nr. 9/2011 fusese analizat si aprobat de catre Comisia Nationala de Arheologie in 12.07.2011, fiind indeplinite astfel conditiile prevazute la disp.art. 6 alin. 2 din OG 43/2000:
„In vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. 5, pentru siturile aflate in zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate in grupa A din Lista monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare aflate in alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale de Arheologice”.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin.