Este foarte bine că KPMG descrie dezvoltarea gazelor de şist în Europa Centrală şi de Est în astfel de termeni, relevă FT. Desigur, aproape toate ţările din regiune vor energie accesibilă, dar nu aşa văd problema şi unii localnici.
FT aminteşte că au avut loc o serie de proteste vehemente, inclusiv în estul României, care duce mare lipsă de locuri de muncă şi unde a fost declanşată o campanie împotriva deciziei fostului guvern de a acorda companiei petroliere americane Chevron licenţa pentru a explora potenţialele depozite de gaze de şist din blocul Bârlad, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova.
Chevron a postat pe website-ul său că a câştigat mai multe licenţe de explorare pe o suprafaţă totală de peste 9.000 km pătraţi, în regiunea Dobrogea de nord-est şi sud-est, în apropierea graniţei cu Bulgaria. Solicitat să explice actuala sa poziţie în România, compania a răspuns printr-o declaraţie: ”Chevron se angajează să colaboreze cu guvernul pentru a aborda orice îngrijorări privind dezvoltarea gazelor naturale în România. Dezvoltarea şi producţia de gaze naturale din formaţiuni de şisturi are realizări dovedite de a fi efectuate într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediu”.
Deloc surprinzător, nivelurile de confuzie sunt mari, potrivit FT. Nu este clar dacă moratoriul privind explorarea (şi extracţia/producţia) este acum în vigoare şi ce anume acoperă el, dacă o face. Ideea unui moratoriu din raţiuni de mediu nu este o surpriză prea mare – Ponta are o traiectorie prietenoasă cu mediul – deşi unii observatori apropiaţi se întreabă dacă poziţia sa nu înseamnă mai mult simple realinieri politice ale noii conduceri, comentează FT.
”Noul guvern a pus toate contractele în aşteptare, probabil deoarece au fost proiecte agreate de preşedintele Traian Băsescu. Legături mai strânse cu Rusia şi companii producătoare de petrol locale înseamnă întârzieri mari la proiectele privind fracturarea hidraulică a gazelor de şist”, a declarat un analist român pentru beyondbrics. Potrivit acestuia, mai multe lucruri vor depinde de abordarea adoptată de Chevron şi alte părţi interesate.
Guvernul lui Ponta nu a exclus cu siguranţă unele evoluţii, spunând că va ridica moratoriul dacă cercetările privind fracturarea hidraulică se dovedesc sigure pentru mediu. Cele mai recente demersuri româneşti au venit prea târziu pentru a fi incluse în studiul regional al KPMG. Ţara importă în prezent mai puţin de 20% din gazul consumat, deşi cererea este în creştere.
Cu toate acestea, Steve Butler, director la KPMG pentru ”Energy&Utilities Advisory Practice” din Ungaria şi co-autor al raportului, spune că astfel de evoluţii sunt tipice pentru orice proces modern de exploatare energetică. ”Una din constatările noastre cheie este că mediul de reglementare privind gazele de şist este în mare măsură în desfăşurare în regiune, în contextul în care mai multe ţări (printre care şi România), trebuie să stabilească încă modul în care vor reglementa (şi impozita) extracţia gazelor de şist”, a spus Butler.
În plus, faptul că au existat mai multe schimbări de guverne în regiune, în această primăvară, cu preluări ale puterii de către alte partide politice, înseamnă inevitabil că poziţia unei ţări privind gazele de şist se poate schimba. Acest lucru poate avea un impact asupra unei abordări individuale a investitorilor şi asupra nivelului de investiţii dintr-o ţară.
”În mod clar, recenta schimbare a guvernului din România a dus la această schimbare de politică. Rămâne de văzut cât de mult va dura acest moratoriu şi dacă va putea fi schimbat din nou ca rezultat al unui studiu ulterior, sau printr-o altă posibilă schimbare de guvern”, a afirmat Butler. (Sursa: Agerpres)