Explozia din Liban: După un an, vinovaţii rămân nepedepsiți
La un an după explozia de proporţii din portul Beirut din 4 august 2020, grupurile pentru drepturile omului și familiile victimelor îi acuză pe oficialii libanezi că tergiversează ancheta cazului în care au murit cel puțin 214 de persoane, a rănit peste 6.000 și a lăsat economia într-o situație și mai mare de haos decât cel care a caracterizat deja criza persistentă. Și cer ca autoritățile libaneze vinovate de tragedie să fie trase la răspundere, arată autorul în opinia publicată în Jornal Economico.
Human Rights Watch (HRW) a dat publicităţii marți un nou raport, în care afirmă că înalți funcţionari libanezi cunoşteau pericolelele reprezentate de materialul deosebit de exploziv (azotat de amoniu) depozitat de ani de zile în port și nu au făcut nimic pentru a proteja populația. Organizația îi acuză pe acești funcţionari că încearcă să împiedice ancheta.
La trecerea unui an, ancheta încă nu a răspuns la întrebări precum cine a ordonat împbarcarea produselor chimice și de ce autoritățile au ignorat avertismentele interne repetate cu privire la pericolul lor. Într-un raport de 650 de pagini, ONG-ul cu sediul la New York a publicat zeci de documente și schimburi de corespondență între oficialii libanezi asupra azotatului de amoniu depozitat timp de aproape șase ani.
„Acțiunile și neglijenţele autorităților libaneze au creat un pericol irațional de viață”, se spune în raport, adăugând că neglijenţa unui stat în a acţiona pentru a preveni pericolele previzibile la adresa vieţii constituie o încălcare a dreptului la viață.
HRW a declarat că dovezile sugerează în mod clar că unii funcţionari ai guvernului au prevăzut posibila catastrofă. Omorul intenționat sau omorul premeditat este cadrul pe care organizația îl indică drept fiind evident.
Președintele Michel Aoun, primul-ministru de la acea vreme Hassan Diab, un fost șef al armatei libaneze, înalți oficiali de securitate și mai mulţi miniștri, printre alții, ar fi fost informați despre pericole, dar nimeni nu a luat măsurile necesare pentru a proteja populația.
Lipsa independenței judiciare
HRW scrie că lipsa independenței judiciare, imunitatea impusă de Constituție funcționarilor de rang înalt și o serie de deficienţe procedurale în cadrul anchetei o fac „incapabilă să efectueze o justiție credibilă”.
La rândul său, Amnesty International a acuzat autoritățile libaneze că obstrucționează „cu neruşinare” ancheta asupra exploziei. „Autoritățile libaneze au petrecut anul împiedicând cu neruşinare căutarea adevărului și justiției. Având în vedere amploarea tragediei, este surprinzător să vezi cât de departe sunt pregătite să meargă autorităţile libaneze pentru a se proteja”, a declarat Lynn Maalouf, director regional adjunct al Amnesty, citată de agenția France-Press.
Luna trecută, principalul judecător de instrucție al cazului, Tarek Bitar, a anunțat că intenționează să urmărească politicieni, și foști, și actuali șefi de securitate și a solicitat permisiunea pentru punerea sub acuzare. Dar cei numiţi în anchetă nu au făcut declarații în fața procurorului, susținând că au imunitate ca membri ai Parlamentului sau că au nevoie de permisiunea specială a primului-ministru sau a ministrului de interne.
De menţionat că Libanul are un nou prim-ministru: omul de afaceri multimilionar Najib Mikati – care a fost prim-ministru de două ori: pentru o scurtă perioadă de trei luni în 2005 și din 2011 până în 2013. Unul dintre cei mai bogați oameni din Liban, Mikati a devenit favoritul pentru funcţie după ce a fost desemnat de majoritatea partidelor politice din Liban, printre care şi puternica grupare militantă Hezbollah. Mikati se bucură şi de sprijinul unor foşti primi-miniștri sunniți – inclusiv Saad Hariri, care a abandonat astfel eforturile privind formarea unui guvern, după ce a ratat un acord în acest sens cu președintele libanez, Michel Aoun, cu privire la componența cabinetului.
