Piaţa a fost invadată anul acesta de bilete la ordin şi cecuri fără acoperire de aproape două miliarde de euro, instrumente pe care firmele se tem să le mai accepte la plată.
Valoarea daunelor rezultată din astfel de incidente nu este singura care a crescut în ultima perioadă (de aproape cinci ori faţă de 2007). Spectaculos a avansat şi numărul cazurilor de cecuri şi bilete la ordin neacceptate la plată – de peste trei ori, potrivit datelor BNR.
Situaţia financiară precară a firmelor în actualul context economic, care le împiedică să-şi achite la timp marfa achiziţionată, este una dintre explicaţii. Principalul motiv al înmulţirii incidentelor de plăţi îl reprezintă însă rafinarea metodelor de fraudare. Şeful Direcţiei de investigare a fraudelor economice din cadrul Poliţiei Române, Dan Bucur, o descrie pe cea mai eficientă: clientul câştigă încrederea furnizorului prin achitarea la termen a câtorva comenzi de valoare modică, după care solicită şi primeşte, marfă în cantitate mult mai mare. Între timp produsele sunt înmagazinate într-un depozit închiriat, de obicei, cu acte false. După primirea stocului, „clientul” închiriază maşini cu care transportă marfa şi îşi face pierdută urma, iar produsele sunt comercializate la preţuri de dumping, cu circa 50% sub costul furnizorului.
În ultimii trei ani, sumele refuzate anual la plată cu bilete la ordin şi cecuri au crescut de cinci ori, ajungând în 2009 la peste 6,5 miliarde de lei, iar numărul fraudelor de acest tip s-a triplat.
Clienţii rău-platnici sunt spaima tuturor furnizorilor de produse alimentare sau materiale de construcţii. Majoritatea au păţit-o măcar o dată, în condiţiile în care, potrivit datelor BNR, numai în primele nouă luni ale acestui an s-au înregistrat aproape 370.000 de astfel de incidente de plată. Pe unii, prejudiciul i-a obligat să intre în faliment, pe alţii, doar i-a învăţat să fie mai precauţi. Cu alte cuvinte, să se ferească de modalităţile de plată la termen, acceptând doar numerarul sau transferul bancar, chiar dacă restricţiile le diminuează vânzările.
Site-ul antitepari.ro, publicaţie online constând, în mare, într-o bază de date cu firmele care au emis cecuri sau bilete la ordin (BO) fără acoperire, a fost lansat la finalul anului 2006. „La acel moment, am considerat că apariţia acestui vehicul de informare este necesară ca urmare a creşterii numărului de refuzuri la plată. Dacă atunci vorbeam de înmulţirea ţepelor, termenul cel mai apropiat de evoluţia acestui fenomen pentru perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2008 şi momentul actual este explozie“, spune directorul editorial al publicaţiei, Dan Scarlat. În opinia sa, situaţia este cauzată doar parţial de apariţia dificultăţilor financiare şi a lipsei de lichidităţi din piaţă.
Mic glosar de căi de fraudare
Cea mai frecventă metodă? „Țeparii“ cumpără o firmă cu activitate importantă în ultimii doi-trei ani, fără datorii la stat şi fără incidente semnalate la Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP), astfel încât potenţialii furnizori care fac o verificare minimă (pe site-ul Finanţelor şi la CIP) să aibă impresia că vor încheia o colaborare cu un client serios. Identifică, apoi, câteva zeci de firme dispuse să furnizeze marfă pe bază de cecuri sau bilete la ordin. Clientul închiriază un depozit timp de două-trei luni. Face, apoi, o comandă, de obicei de valoare mică, pe care o achită. Urmează la scurt timp o nouă comandă, de această dată mai consistentă, pe care, de asemenea, o onorează. A fost câştigată, astfel, încrederea furnizorului. Acesta e momentul în care cumpărătorul dă lovitura, făcând o comandă de dimensiuni mult mai mari. După ce primeşte produsele, închiriază vehicule de la o firmă de transport şi goleşte depozitul, pierzându-şi, astfel, urma, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, atât închirierea depozitului, cât şi a maşinilor este făcută cu documente false. Şeful Direcţiei de investigare a fraudelor din cadrul Poliţiei Române, Dan Bucur, spune că, de multe ori, furnizorul este contactat în a doua jumătate a zilei de vineri şi rugat să grăbească livrarea mărfii, pe motiv că se închid băncile. Acesta se conformează şi verifică starea comenzii abia luni, când aşa-zisul client este de mult dispărut.
Mai spectaculoasă este o metodă tot mai populară în ultima vreme, după cum arată Dan Scarlat: „achiziţionarea de societăţi curate pe numele unor boschetari. Acesta semnează acolo unde i se indică, mai exact la Registrul Comerţului şi pe un teanc de cecuri, instrumente emise cu destulă uşurinţă de unele bănci. Apoi, proprietarii «din umbră» achiziţionează marfă pe baza cecurilor semnate de boschetari ei prezentându-se drept directori adjuncţi sau de vânzări ai firmei. Şi, la momentul scadenţei, cecurile sunt refuzate la plată, iar tras la răspundere este boschetarul“.
Şansele de recuperare, minime
„Dacă victima face reclamaţia imediat sau la câteva zile după, cât e încă «la cald», găseşti aproape sigur piste, trebuie să fie ceva martori, dar dacă te duci abia după o lună la poliţie, nu mai ai aproape nicio şansă“, spune şeful direcţiei de investigare a fraudelor din cadrul Poliţiei. Dan Bucur arată că, în cele mai fericite situaţii, cazul se rezolvă rapid, „pentru că unii debitori sunt pur şi simplu leneşi şi întârzie puţin transportul mărfii, de exemplu, cât să ai timp să-i prinzi“. Alţii sunt, însă, bine puşi la punct, anchetele durând în medie şase luni, dar putând ajunge şi până la doi-trei ani, „asta dacă sunt vreodată rezolvate.“
Potrivit directorului antitepari.ro, doar circa un caz dintr-o sută este finalizat, în sensul recuperării sumelor de către păgubiţi. „Şansele cresc doar atunci când avem de-a face cu «ţepe» cauzate de evoluţia financiară negativă a unei firme: în unele din aceste cazuri, prin procedura insolvenţei sau prin alte metode, se mai poate recupera câte ceva. Dar şi aici, firmele cu probleme financiare reuşesc să-şi transfere activele valoroase înainte de a se declanşa operaţiunile de executare“, explică Dan Scarlat.
Odată prejudiciul dovedit, vinovaţii riscă, potrivit legislaţiei actuale, o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare, în cazul unor sume mai mari de 200.000 de lei. Doar că, precizează Dan Bucur, noul cod de procedură penală (neintrat încă în vigoare, n.r.) reduce mult sancţiunile pentru genul acesta de activităţi, prevăzând pedepse de maximum trei luni. Cu alte cuvinte, până acum îi pedepseam de le rupeam picioarele, iar acum îi lăsăm în pace“.
Cei mai mari debitori, în retail
PIC Reţeaua de retail deţinută de fraţii Penescu a ajuns la 150 de instrumente refuzate la plată în valoare de 12,7 milioane lei, marea majoritate înregistrate în septembrie şi octombrie.
DANILUX Compania care deţine lanţul de supermarketuri Fidelio figurează cu cinci sute de bilete la ordin refuzate la plată, în valoare de circa 20 de milioane de lei.
ALTI MOTORS Dealerul băcăuan al Kia are refuzuri la plată de trei milioane de lei. Aparent, administratorul companiei este de negăsit, după ce a fugit cu toţi banii din contul firmei.
