Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au afirmat că explozia a fost una controlată, informează mediafax.ro.
Potrivit prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, reprezentanţi ai ITM Suceava, ai Poliţiei şi Parchetului au izolat zona pentru cercetări.

La rândul său, şeful ITM Suceava, Ionuţ Creţuleac, a declarat că, din primele informaţii, la punctul de lucru Botuşanu din cadrul EM Crucea, aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului, s-a produs, marţi dimineaţă, o explozie controlată în urma căreia un bărbat şi-a pierdut viaţa.

El a mai spus că nu sunt şi alte victime. "O echipă a ITM se află la faţa locului pentru a cerceta cauzele producerii acestui eveniment", a spus Creţuleac.
Potrivit evz.ro, până în toamna anului trecut, la mina Crucea au murit 18 persoane, ultimul deces având loc în urma unei explozii din anul 2002.

”Gheorghe Ciobâcă, Dumitru Grigoraş, Petre Trandafir… şi tot aşa pomelnicul continuă până la Cornel Buta. Sunt 18 şi reprezintă tributul suprem al minerilor de la Crucea pentru locul lor de muncă. Primul s-a prăpădit în ’79, cu patru ani înainte de începerea exploatării, iar ultimul în 2002. Cu toţii au murit în accidente, şi nu din cauza radiaţiilor, cum ai putea crede”, menţionează cruceasuceava.ro, citând un articol publicat anul trecut de EVZ.

1.400 de oameni vor să se angajeze la Crucea

Din cei 750 de angajaţi de la Crucea, 400 sunt mineri, ajutoare de mineri şi vagonetari. Stagiul minim de cotizare la pensie este de 15 ani pentru grupa I de muncă – zona I de radiaţii şi 17 ani pentru grupa a II-a de muncă – zona a II-a de radiaţii. În zona I de radiaţii, maximumul este de 20 de milisieverţi/an.

Minerii primeau în trecut o masă caldă la intrarea în şut. Acum primesc o dată pe lună un „antidot” de zece lei pe ziua de lucru. Carne, ulei, zahăr, făină etc. În felul acesta îşi ajută şi familiile care, de cele mai multe ori, sunt numeroase. „Nu este chiar în regulă. Minerul intră, uneori, nemâncat la muncă pentru că a dat hrana la copii. Şi dacă se întâmplă ceva?”, spune unul dintre ingineri.

„Tot ce «mănâncă» Cernavodă e asigurat de Crucea”

Singura exploatare minieră din România, cea de la Crucea, deschisă în 1983, are două sectoare de muncă: Crucea şi Botuşana. Mine de uraniu au mai fost în Banat, lângă Oraviţa, şi în Bihor la Ştei. Amândouă au fost închise.

În Bihor a fost unul dintre cele mai bogate zăcăminte din Europa, cu o concentraţie de 30%-40%. A fost exploatat, în 1964, de sovieticii de la Sovrom Cuarţ, drept despăgubiri de război.

Sumbru sau nu, primele indicaţii geologice privind existenţa uraniului la Crucea au fost găsite pe pârâul Cracu Rău… Minereul extras este transportat în camioane până la Vatra Dornei, încărcat în tren şi dus la Uzina de Preparare şi Prelucrare a Minereului de Uraniu Feldioara. De acolo ia drumul Centralei Atomoelectrice de la Cernavodă.

„Tot ce «mănâncă» Cernavodă e asigurat de noi! Pe viitor, dorim să deschidem o nouă exploatare, la Tulgheş, în Harghita şi să importăm concentrate tehnice de uraniu. Spre exemplu din Kazahstan”, declară Nicu Popa, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului.
Citiţi şi: Minerii de uraniu, cu Crucea în spinare