Pentru a evita efectele crizei de pe piaţa UE, exportatorii români se îndreaptă în ultima perioadă, tot mai mult, spre zona non-euro, unde, spun ei, riscurile sunt mai reduse şi profiturile mai mari
În pofida teoriilor economice, care susţin că o monedă naţională slabă stimulează exportul ţării respective, devalorizarea leului din ultima perioadă nu-i avantajează prea mult pe exportatorii români. Aceştia susţin că, dimpotrivă, oscilaţiile imprevizibile ale leului pun sub semnul întrebării profiturile pe care le-ar putea obţine peste trei-şase luni, în unele cazuri chiar peste un an, când îşi vor încasa banii pentru mărfurile vândute în străinătate.
„Îngrijorarea lor este justificată în condiţiile în care, pentru a realiza producţia de export, ei îşi cumpără materii prime din ţară, dar mai ales din import, la un curs, să zicem, de 4,5 lei la un euro, iar peste şase-opt luni, când îşi încasează exportul, cursul revine la sub 4 lei, fenomen care s-a mai întâmplat în ultimii ani. Aceste variaţii brutale, imprevizibile, sunt foarte periculoase pentru exportatori, şi nu numai“, ne-a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Într-adevăr, în ultimii doi ani, când cursul a avut o anumită stabilitate, variind între 4,1 şi 4,3 lei în raport cu euro, în ciuda crizei care a marcat majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, România a fost campioană la creşterea exporturilor, cu un plus de circa 8%. Doar Finlanda a avut o creştere mai mare a exporturilor, de peste 19%.
2012 – debut promiţător
În ciuda vremii nefavorabile, cu numeroase viscole și zăpadă care au perturbat transporturile, anul 2012 a demarat cu rezultate destul de bune pentru exportatori. Astfel, potrivit datelor preliminare comunicate de INS, în primul trimestru exporturile FOB au însumat 47.836 milioane de lei (10.997 milioane euro), comparativ cu trimestru I din 2011 fiind cu 2,3% mai mari, la valori exprimate în lei, şi cu 0,4% mai reduse, la valori exprimate în euro. „Pe aprilie-mai, rezultatele sunt şi mai bune“, ne-a declarat secretarul general al ANEIR, cu patru-cinci procente mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv la valori exprimate în euro“. De notat că 72,4% din totalul exporturilor şi 73,8% din importuri au fost efectuate pe piaţa intracomunitară.
Azimut – Africa şi Orientul Mijlociu
„Noi mizăm, în continuare, pe creşterea exporturilor. Ne menţinem optimismul şi credem că, în 2012, vom atinge un nou record, cu exporturi de 50 de miliarde de euro, după ce în 2010 am avut 37,4 miliarde, iar anul trecut 45 de miliarde de euro“, spune secretarul general al ANEIR. Pe ce se bazează acest optimism? „Încercăm să ieşim cât mai mult în afara UE“,explică Mihai Ionescu, precizând că „dependenţa aceasta a exporturilor de zona euro, de peste 70%, este bună, în sensul integrării noastre, al pregătirii pentru adoptarea euro, dar este şi foarte periculoasă, aşa cum am văzut în ultimii ani. Practic, atunci când UE tuşeşte, noi facem gripă“.
Dragoş Bîlteanu, CEO la Romenergo, confirmă orientarea marilor exportatori spre zone non-euro: „Am preluat anul trecut compania Industrialexport şi, într-adevăr, ne-am focusat afacerile către ţări din Africa, precum Senegal, Guineea Bissau, Coasta de Fildeş şi Angola. Nu înseamnă că nu vom continua să acţionăm şi pe piaţa europeană, unde continuăm relaţiile comerciale cu partenerii noştri tradiţionali“. Împreună cu EximBank, ANEIR a deschis deja o serie de centre private de promovare a exporturilor în zone non-euro, precum, Africa, Orientul Mijlociu şi SUA. De asemenea, împreună cu Ministerul Economiei şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, ANEIR a deschis un astfel de centru la Dubai. „Rezultatele se văd deja, în sensul că, în ultima perioadă, ritmul de creştere al exporturilor româneşti pe aceste relaţii este mai mare decât cel din zona euro“, explică Mihai Ionescu.
Speranţe legate de EximBank
Exportatorii mizează pe sprijinul EximBank – banca lor „de suflet“, care în ultimul timp a mărit substanţial garanţiile acordate pentru afacerile lor, inclusiv pentru cele din afara UE. „Angajamentele de garantare ale EximBank s-au majorat de aproape 11 ori în această perioadă de criză, de la aproximativ 180 de milioane de lei, în 2008, la peste 2 miliarde de lei la finele lunii aprilie a acestui an; astfel, societăţile comerciale româneşti care au beneficiat de garanţiile EximBank au putut accesa de la băncile comerciale finanţări de peste 3 miliarde de lei“, a declarat Ionuţ Costea, directorul EximBank. De asemenea, acesta a precizat că EximBank a demarat o acţiune pentru identificarea proiectelor de investiţii ce urmează să fie derulate pe continentul african, pe care le va pune la dispoziția companiilor româneşti interesate.
De notat că, în urma crizei economice, s-au produs mutaţii benefice în structura exporturilor, în sensul că a crescut mult ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare, cum sunt calculatoarele şi alte produse electronice, în dauna celor cu grad redus de prelucrare, cum ar fi aluminiul. Pe de altă parte, criza a dus şi la o triere serioasă în rândul firmelor de export, astfel că din cele aproximativ 24.600, câte existau în 2008, peste 7.000 au dispărut.
Sprijinul Guvernului, inexistent
În cea mai mare parte, exportatorii cu care am discutat ne-au declarat că nu au găsit în programul actualului guvern măsuri care să vină în sprijinul lor, ci dimpotrivă, că unele măsuri chiar îi încurcă. Adrian Băjenaru, managerul companiei Tanex, care exportă semifabricate de lemn în Egipt, Liban, Tunisia şi Dubai, consideră că cea mai urgentă măsură pe care trebuie s-o ia Guvernul este reducerea perioadei de rambursare a TVA. „Aşteptăm uneori luni de zile până ni se returnează aceşti bani. De exemplu, noi suntem, în momentul de faţă, cu returnarea abia la luna decembrie 2011. Or, 24% din facturi ne creează un blocaj mare“, ne-a declarat Băjenaru.
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că actuala orientare a firmelor româneşti spre zonele non-euro este oportună, dar aceasta trebuie să se facă „în mod gradual, pe baza unei strategii guvernamentale, strategie care deocamdată lipseşte, cu finanţare şi, mai ales, cu garanţii de stat, acordate de EximBank“.
Adrian Porumboiu, preşedintele grupului de firme Racova, cu afaceri în domeniul agricol, a fost şi mai tranşant: „Credeţi că noi ne permitem să aşteptăm după programele guvernanţilor? Noi ne mişcăm înaintea lor. Dacă am fi aşteptat să vină Guvernul cu programele lui să ne ajute, am fi dat faliment demult. Ceea ce aşteptăm de la Guvern este să nu ne încurce, să nu vină cu fel de fel de măsuri care să ne creeze probleme“, ne-a spus Porumboiu.
Corneliu Chircu, managerul firmei Chircu Prod-Impex SRL, societate cu o producţie specială (alice cilindrice pentru sablare, fibre frezate pentru armarea betoanelor etc.) şi care exportă în ţări din UE, precum Germania, Italia, Franta şi Olanada, dar şi în SUA, Brazilia, China, Japonia şi Australia, crede că pentru unele zone exportatorii au nevoie de sprijinul Guvernului. „De exemplu, avem solicitări mari din Iran, dar nu le putem onora pentru că, chipurile, am încălca embargoul, dar alte firme, chiar din unele ţări europene, exportă acolo fără nicio problemă, pentru că sunt sprijinite de guvernele ţărilor respective“, ne-a explicat Corneliu Chircu.
Singurul exportator care crede în sprijinul Guvernului, dintre toţi cei cu care am discutat, este preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară, Maria Grapini, ea însăşi autoare a unor propuneri în acest scop. „Există un proiect de modificare a Legii microîntreprinderilor, demarat cu câţiva ani în urmă şi care acum se află în dezbatere publică, proiect în care se prevede, printre altele, impozitarea diferită şi efectuarea plăţilor o singură dată pe an. Pe urmă, este în derulare modificarea Codului fiscal, pentru care am propus şi eu nişte măsuri, inclusiv posibilitatea de a deduce cheltuielile rezultate din folosirea maşinilor, costul combustibilior, al reparaţiilor etc. În fine, e nevoie de creşterea plafonului la care TVA se ramburesează cu control ulterior“, ne-a declarat Maria Grapini. Pe de altă parte, Grapini consideră că Guvernul trebuie să stimuleze producţia internă, în special industria uşoară, care să vină în sprijinul exportatorilor: „În ultimii ani, suntem nevoiţi să importăm produse din Singapore, din India şi din alte ţări asiatice ca să realizăm exporturile, pentru că pe piaţa internă nu mai găsim aceste produse, fabricile care le realizau fiind închise“, spune Grapini.
Teama de speculatori
Exportatorii speră că, într-un interval de timp relativ scurt, cursul leu-euro va reintra în normal, adică, va redeveni „prietenul” lor. Aceştia spun că salturile bruşte din ultima perioadă înregistrate de cursul de schimb leu/euro este o dovadă a faptului că au revenit în piaţă speculatorii, care dispăruseră pe la sfârşitul anului 2009. „După doi ani de stabilitate economică, speculatorii au revenit, iată, în România, şi prezenţa lor se face simţită. Când aceştia îşi vor marca profiturile, există riscul să avem noi dereglări ale cursului de schimb, fenomen cu urmări negative nu numai pentru exportatori, ci și pentru economie, în general“, spune Mihai Ionescu. El crede însă că „Banca Naţională îşi va face datoria şi va preveni bulversarea pieţei valutare“.
2 mld. lei însumează garanţiile acordate de EximBank exportatorilor
Dacă am fi aşteptat să vină Guvernul cu programele lui să ne ajute, am fi dat faliment demult. Ceea ce aşteptăm de la Guvern este să nu ne încurce, să nu vină cu fel de fel de măsuri care să ne creeze probleme.
Adrian Porumboiu, preşedintele grupului de firme Racova
Noi mizăm în continuare pe creşterea exporturilor. Ne menţinem optimismul şi credem că, în 2012, vom atinge un nou record, cu exporturi de 50 de miliarde de euro.
Mihai Ionescu, secretar general ANEIR