Firmele din România au început procesul de reorientare a exporturilor spre ţările mai puţin afectate de criza financiară. În timp ce vânzările noastre în UE au crescut anul trecut cu 11,2%, cele destinate spaţiului extracomunitar s-au majorat cu peste 20%.
Criza economică globală i-a lovit din plin pe exportatorii autohtoni începând cu luna noiembrie a anului trecut. Dacă până atunci vânzările acestora aveau un ritm de creştere de aproximativ 20% faţă de anul 2007, în luna decembrie a anului trecut au înregistrat o scădere cu 16,7% pe relaţia cu Uniunea Europeană şi cu 14,6% în spaţiul extracomunitar. Şi nu sunt semne mai bune nici pentru prima parte a acestui an. „Deocamdată, pieţele sunt îngheţate“, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care adaugă că exportatorii autohtoni încă nu au avut timp să facă o reorientare masivă a vânzărilor spre ţările care nu sunt afectate de criză şi care au perspective mai bune de dezvoltare şi în anii viitori.
Cu toate acestea, primele semne ale unei reorientări geografice a exporturilor româneşti s-au observat încă de la începutul anului trecut, iar datele publicate recent de INS confirmă creşterile superioare ale vânzărilor de produse româneşti în spaţiul extracomunitar. În plus, cele mai recente informaţii publicate de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului arată că, în timp ce în primele zece luni ale anului trecut exporturile româneşti în Uniunea Europeană au crescut cu numai 16,2%, exporturile în Africa şi Orientul Apropiat s-au majorat cu aproape 30%, iar cele pentru Comunitatea Statelor Independente, cu 52%. Această evoluţie se explică în primul rând prin scăderea cererii din principalele pieţe de export ale României, dar şi prin o continuare, până în acest moment, a creşterii economice din unele state din Orientul Apropiat sau din estul Europei.
„În momentul de faţă, exportatorii caută să conserve cât mai mult din spaţiile tradiţionale, care sunt afectate de criză, şi în paralel încearcă să abordeze pieţe noi. Dar acest proces este de durată şi se desfăşoară în nişte condiţii de concurenţă foarte dure. Aşa cum noi încercăm să mergem pe pieţe noi, la fel fac şi occidentalii, pentru că şi ei au probleme cu plasarea mărfurilor“, spune Mihai Ionescu, care adaugă că, pentru a avea succes pe aceste noi pieţe, exportatorii români ar trebui să le ofere noilor parteneri termene de plată atractive. Iar pentru acest lucru ar avea nevoie să fie susţinuţi cu finanţări corespunzătoare de către băncile autohtone. „Cu excepţia celor două banci de stat pe care noi ne străduim să le capitalizăm (Eximbank şi CEC – n.r.), celelalte ne‑au cam întors spatele şi nu prea sunt interesate să se implice în finanţarea exportatorilor români. Noi am semnat un protocol cu cele două bănci şi cu Fondul de Garantare şi suntem în proces de sprijinire cu bani a exportatorilor“, explică Mihai Ionescu. „Eu sper ca, până la sfârşitul acestui an, să reuşim o modificare de structură geografică a exporturilor“, adaugă secretarul general al ANEIR.
Pe de altă parte, bancherii consideră că exportatorii autohtoni au nevoie să îşi restructureze afacerile, dar şi de o creştere a productivităţii, pentru a fi competitivi atât pe pieţele tradiţionale, cât şi pe cele noi pe care le ţintesc. „Atunci când leul se aprecia, ţipau că nu îi ajută BNR să aibă un curs competitiv care să stimuleze exporturile. Acum, când leul s-a depreciat foarte tare, tot nu sunt mulţumiţi, că este prea mult. Părerea mea rămâne că problema este mai degrabă de competitivitate, iar competitivitateanu se rezolvă numai prin cursul de schimb, ci prin creşterea productivităţii, prin tehnologii mai performante şi prin preţuri mai competitive“, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
Dar în acest context de incertitudine pentru exportatori, există şi oameni de afaceri optimişti cu privire la evoluţia vânzărilor în străinătate. Este şi cazul lui Vasile Gliga, proprietarul firmei Gliga Companies, care produce peste 36.000 de viori anual şi care exportă 97% din producţie. „La noi, exportul merge bine. Acum este o scădere de aproximativ 10% a vânzărilor, dar mereu se întâmplă aşa la început de an. Noi vindem aproximativ 3% din producţie în România, 35% în Uniunea Europeană, 50% în Statele Unite, şi restul în Japonia şi Australia. Eu sunt optimist în ceea ce priveşte exportul în acest an“, conchide Vasile Gliga.
«Deprecierea leului a fost şansa exportatorilor. Unele din produsele noastre ar fi fost nerentabile dacă rămânea cursul care a fost.»
Vasile Gliga, proprietar Gliga Companies
90% a fost creşterea exporturilor româneşti în Africa, în primele zece luni ale anului trecut faţă de primele zece luni din 2007. Exporturile către acest continent au ajuns în perioada amintită la 517 milioane de euro
Reorientarea schimburilor comerciale
În fiecare lună a anului trecut, ritmul de creştere al exporturilor româneşti pe relaţia cu Uniunea Europeană a fost inferior celui înregistrat în spaţiul extracomunitar.
