Pentru a contracara efectele crizei asupra firme-lor româneşti, Ministerul pentru IMM-uri concentrează, în perioada 2009-2010, întregul buget alocat de UE, până în 2013.
«Patru dintre IMM-urile cărora li s-au aprobat dosarele şi urmau să obţină fonduri europene au refuzat să mai semneze contractele de finanţare. Ne-au spus că nu mai au comenzi la export şi nu mai au de ce să cumpere utilajele pentru care au cerut banii anul trecut», a declarat Maria Pârcălăbescu, secretar de stat al Ministerului pentru IMM, Comerţ şi Mediu de Afaceri, în cadrul unei reuniuni a reprezentanţilor economici şi comerciali din reţeaua externă a ministerului. Aceasta a spus că exporturile totale s-au prăbuşit cu 47% în luna ianuarie, din cauza pierderii contractelor cu UE (70% din exporturi se realizează pe această relaţie).
Și situaţia se agravează. Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului pentru Export al României, susţine că reducerea activităţii de export s-a accentuat în ultimele două luni, pe relaţia intracomunitară fiind, în ianuarie, scăderi de 32%, iar în primele două săptâmâni din februarie, de 35% faţă de perioadele similare de anul trecut. De aceea, oferta noastră de export trebuie regândită. De asemenea, produsele noastre trebuie să fie direcţionate şi către alte pieţe. Lupta însă nu va fi uşoară, deoarece va trebui să concurăm cu ceilalţi producători din Occident şi din Statele Unite, care caută la rândul lor noi parteneri de afaceri pe pieţele emergente.
Chiar şi creşterea exporturilor înregistrată până anul trecut a scos la iveală anumite probleme. „Înţeleg să avem un dezechilibru în relaţiile comerciale cu Rusia, Kazahstanul sau Azerbaijanul, de unde importăm materie primă. Dar să înregistrăm un deficit de 2,4 miliarde de euro cu Ungaria? Ce produse au ei atât de competitive în raport cu ale noastre?“, se întreabă Constantin Niţă, ministrul pentru IMM-uri.
Înapoi în Orient
„Trebuie să recâştigăm spaţiul ex-sovietic. Din păcate, schimburile cu Republica Moldova reprezintă doar 1,7% din comerţul exterior. Această ţară este o poartă către Ucraina, Rusia şi Azerbaidjan. Pe de altă parte, în China am putea exporta piese şi subansamble“, spune Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. În opinia acestuia, o altă poartă pentru produsele româneşti este Orientul Mijlociu, în special ţările arabe, care nu au fost afectate de criză şi unde există bani. Această piaţă trebuie atacată cu proiecte complexe, care să reunească, de exemplu, mai mulţi producători români de ape minerale, de produse agroalimentare, de companii de construcţii (în ţările arabe existând foarte multe astfel de proiecte, unele cu valori de zeci de miliarde de dolari) şi companii de informatică.
Şi Mircea Geoană, preşedintele Senatului, îi îndeamnă pe oamenii de afaceri să nu se concentreze doar asupra pieţelor vestice, fiindcă aici se aşteaptă o contractare de durată a economiei, şi să se îndrepte către zone mai dificile. „Nu e uşor să faci business în Ucraina, Rusia, China sau India. Dar cine nu exportă acum moare!“, spune Geoană. El vede ca pe un colac de salvare urgentarea trecerii la moneda euro, ţările din această zonă fiind mai puţin afectate de criză. „Criza a spulberat iluzia că România se poate dezvolta doar pe baza unor speculaţii financiare şi imobiliare, în absenţa unor schimbări structurale în economie. Adevărul gol-goluţ este că avem o economie necompetitivă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină şi pe sectoare energofage“. El îşi susţine afirmaţiile cu cifrele publicate într-un studiu al Băncii Mondiale, care arată că în România se cheltuiește pentru întreţinerea şi construcţia drumurilor cu peste 40% mai mult faţă de media UE.
Cât priveşte potenţialele noi investiţii străine în România, Ovidiu Nicolescu susţine că în ultimele luni au fost temporizate investiţiile demarate, iar proiecte noi nu au apărut. Este însă vorba de un blocaj relativ, investitorii aşteptând deblocarea lichidităţilor în ţările de unde vin. Nicolescu este de părere că, spre sfârşitul anului, vom asista la o revigorare a acestor investiţii, dacă se va menţine echilibrul macroeconomic. „Din păcate, piaţa bancară de la noi este dominată în proporţie de 95% de bănci străine, care îşi păstrează resursele pentru ţara din care provin. Situaţia ar fi fost cu totul alta dacă băncile germane ar fi fost mai bine reprezentate. Săptămâna trecută, omologul meu din Germania mi-a transmis că băncile de acolo au bani disponibili pentru finanţarea companiilor“, a adăugat Nicolescu.
Jose Iacobescu, preşedintele Uniunii Camerelor Bilaterale de Comerţ şi Industrie, vine cu un exemplu concret, încercând să arate care sunt problemele reale ale exportatorilor: „O companie de lacuri şi vopsele, care avea contracte la export, s-a trezit că împrumutul bancar pe care îl luase cu o dobândă de 8% s-a transformat într-un credit cu dobândă 22%. De aceea, firmele sunt într-o situaţia gravă, deoarece băncile sunt stat în stat şi iau măsuri unilateral“.
Măsuri pentru susţinerea producţiei
Una dintre recentele decizii ale Ministerului pentru IMM-uri, care vizează relansarea producţiei, este concentrarea, în perioada 2009-2010, a tuturor fondurilor UE alocate pentru 2009-2013. Astfel, dintr-un buget total de circa 800 de milioane de euro prevăzut pentru 2007-2013, apelurile de proiecte pentru 2008 au însumat 107 milioane de euro. Restul de 700 de milioane urmează să fie alocat pentru 2009-2010. „Estimăm ca în aprilie să deschidem un apel cu un buget de 74 de milioane de euro, iar în septembrie-octombrie un alt apel, pentru 200-300 de milioane de euro, în funcţie de cât ne aprobă Comisia Europeană (CE)“, precizează pentru Capital Maria Pârcălăbescu.
Dar pentru că „la omul sărac nici boii nu trag“, 60% din dosarele depuse pentru finanţare în 2008 au fost respinse. Pârcălăbescu spune că solicitanţii nu au avut certificate valabile, nu au depus toate documentele solicitate sau au completat greşit cererea de finanţare. Pentru ca situaţia să nu se repete, s-a decis simplificarea procedurii de accesare a fondurilor UE, din cele 27 de documente câte se cereau anterior rămânând doar cinci. În plus, va fi redus şi numărul formularelor cuprinse în cererea de finanţare. O altă măsură este acordarea unei prefinanţări în valoare de 35% din valoarea totală a proiectului, astfel încât beneficiarul să poată începe lucrările.
Şi majorarea ajutorului de stat, agreată de către CE, de la 200.000 de euro la 500.000 de euro, este o gură de oxigen pentru companii.
«Unii mai au firfirei. Mai au cash disponibil. Haideţi după ei! Căutaţi-i prin zona Golfului!»
Mircea Geoană, preşedintele Senatului
