Volumul exportului reprezinta principala parghie care poate contribui la echilibrarea balantei de plati externe si la asigurarea unei stabilitati a cursului leu-dolar. In ultimii ani, balanta comerciala a Romaniei a fost cronic deficitara. Esentiala in structura balantei comerciale este repatrierea valutei, ca rezultat al exporturilor derulate de firmele autohtone. Atata vreme cat la nivel national, sute de milioane de dolari (doar in bancile din judetul Bihor ar fi trebuit sa se intoarca in cur
Volumul exportului reprezinta principala parghie care poate contribui la echilibrarea balantei de plati externe si la asigurarea unei stabilitati a cursului leu-dolar. In ultimii ani, balanta comerciala a Romaniei a fost cronic deficitara. Esentiala in structura balantei comerciale este repatrierea valutei, ca rezultat al exporturilor derulate de firmele autohtone.
Atata vreme cat la nivel national, sute de milioane de dolari (doar in bancile din judetul Bihor ar fi trebuit sa se intoarca in cursul acestui an cateva zeci de milioane dolari) proveniti din activitatile de export n-au revenit in sistemul bancar autohton, balanta de plati n-a putut fi decat negativa.
Pentru a elucida cauzele care stau la baza fenomenului de nerepatriere a valutei, Curtea de Conturi a Romaniei a initiat o actiune privind modul in care organele abilitate ale statului – Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor – au urmarit repatrierea acesteia. Atat agentii economici care fac exporturi din fonduri proprii, cat si cei stimulati de la buget pentru a derula asemenea activitati, gasesc portite de eludare a legii, evitand reintroducerea valutei in sistemul bancar romanesc.
Curtea de Conturi
e pe urmele banilor
Cu ocazia aceleiasi actiuni demarate in ideea stoparii fenomenului de nerepatriere a valutei, Curtea de Conturi a Romaniei verifica si modul in care agentii economici, beneficiari ai unor credite cu dobanda bonificata, respecta conditiile legale de derulare a exporturilor. Primele concluzii arata ca bugetul statului suporta „matrapazlacurile unor agenti economici.
Pentru firmele exportatoare din judetul Bihor, bonificatiile la dobanda creditelor contractate prin Eximbank se ridica la aproximativ sase miliarde lei, ceea ce dovedeste ca in perioada 1998-1999 s-a derulat un volum semnificativ de export. Prin legea bugetelor celor doi ani s-a stabilit ca dobanda practicata de Eximbank pentru asemenea credite sa fie de 15%, diferenta urmand a fi suportata de la bugetul statului.
Producatori bihoreni din domeniul industriei lemnului – Mobila Alfa Oradea, Elmoberom Beius (satelit al Elvila International), Mobimex Sacuieni, al industriei usoare – Crisul Favorit Oradea si al industriei de masini – Stimin Oradea sunt in vizorul Directiei de Control Bihor a Curtii de Conturi a Romaniei. Aceste societati au bonificatii la dobanda pentru imprumuturi acordate de banca specializata in asemenea operatiuni. Deficiente in managementul acestor credite au fost deja descoperite de expertii Curtii de Conturi. Nerespectarea conditiilor impuse de banca in momentul acordarii imprumutului se inscrie in „rutina agentilor economici vizati, in incercarea de a pacali statul.
Agentii economici solicitati ai unor astfel de credite sunt obligati sa finanteze cu banii obtinuti doar productia proprie destinata exportului. S-a constatat ca importante resurse financiare au fost redirectionate spre alti producatori, pentru care societatile beneficiare de subventii de la stat realizeaza export in calitate de comisionari.
In acelasi timp, este interzis ca din creditul cu dobanda subventionata sa se importe materie prima necesara productiei destinate marfurilor pentru export in proportie mai mare de 50% din valoarea costurilor de productie. S-au identificat si cazuri de incalcare a acestei interdictii, rezultand astfel ca statul, in intentia de a stimula exportul, a participat la cresterea volumului marfurilor importate. Cei in cauza vor fi obligati sa returneze la buget valoarea dobanzii subventionate.
Atata vreme cat exporturile anumitor companii sunt stimulate financiar din resurse bugetare, exista pretentia ca ele sa fie eficiente. Din actele contabile prezentate de societatile bihorene controlate a rezultat ca statul a finantat, practic, pierderi financiare, deoarece sumele incasate din activitatea de export erau mai mici decat costul de productie al marfurilor exportate. Vina pentru aceste rezultate financiare dezastruoase este impartita intre beneficiarii creditelor si Eximbank. Indisciplina unor agenti economici si larghetea cu care Comitetul de Creditare al Eximbank acorda imprumuturi contribuie deopotriva la dezechilibrarea balantei de plati a Romaniei. La finele controlului demarat de Curtea de Conturi, o parte a sumelor cu care statul a „ajutat exportatorii romani va fi recuperata.