Una dintre cele mai noi mode in evaziunea fiscala si in spalarea banilor a devenit, de cativa ani incoace, exportul de animale in viu. Ca asa stau lucrurile o demonstreaza si preocuparile Garzii Financiare, ale Guvernului si ale inspectoratelor judetene de politie. Precum si ale altor institutii, de exemplu, Ministerul Comertului, directiile sanitar-veterinare din teritoriu. Un prim semnal mai apasat l-a dat comisia juridica a Senatului, in toamna anului trecut. La 21 octombrie 1998, senatorii din respectiva comisie juridica extindeau numarul de infractiuni prin care pot fi obtinuti bani negri.
La propunerea lui Gheorghe Mocuta, secretar de stat in Ministerul de Interne, a fost adoptat un amendament recomandat de senatorul PNTCD, Nistor Badiceanu. Prin acesta intra sub aria de incidenta a actului legislativ, alaturi de contrabanda sau trafic de stupefiante, si traficul de animale, dar restrans numai la cele care beneficiau de un regim de ocrotire in tara lor.
Infractiune prinsa
in legea spalarii banilor
Ulterior, Presedintia a promulgat legea sub forma propusa dupa amendament. Dar nu numai spalare de bani se intalneste in exportul de animale. Printre stratagemele tipice de „incurcare” a fiscului se gasesc si declaratii de vama false, in care se inscrie o greutate a animalelor mai mica decat cea reala, aceasta fiind greu de verificat, si variabila de la o zi la alta. Astfel ca, atunci cand ajung la vama, animalele slabesc in acte si se ingrasa in realitate.
Destinatii preferentiale ale exportului de animale in viu din Romania sunt tarile din sudul Europei: Grecia, Italia, Bosnia. in 1997, exporturile de animale vii in Grecia au fost in valoare de 10,2 milioane dolari, iar in Italia s-au dublat: 24 milioane dolari. In 1998 (ultimul an pentru care avem statistici complete), valoarea exportului in Grecia se cifreaza la 11,3 milioane dolari, iar in Italia a cunoscut o oarecare scadere – 17 milioane USD. Razboiul ilegalitatilor privind exportul de animale are antecedente, in urma cu cativa ani, exemplare fiind exporturile de berbecuti, dar, pe de alta parte, si bataia pentru obtinerea licentelor de export. Din cauza exporturilor nelegale efectuate in decursul anilor 1993-1995, trei firme romanesti pierdeau dreptul de realiza operatiuni de comert exterior.
Trei firme
raman fara licenta
Atunci, ministrul comertului emisese un ordin (nr. 56 din 30 decembrie 1994) prin care suspenda pe o perioada de zece ani dreptul firmelor respective de a continua exportul. Cele trei firme erau: Santa Elena Comerce Company, Porto-Franco SRL si Senior GR. Masura a fost justificata prin abaterile grave pe care firmele cu pricina le savarsisera. Cea care le semnalase fusese Garda Financiara, iar ele se refereau la falsificarea licentelor de export la animale vii, precum si a certificatelor tip Uniunea Europeana. Un caz recent si foarte discutat a fost cel al firmelor Atlas Universal si Gargano, din Arad. Patronul celor doua firme amintite este Saveta Matis.
La Arad, exporturile
de taurasi sunt contestate
Dosarul respectiv fusese instrumentat de catre Inspectoratul Judetean de Politie Arad si inaintat Parchetului de pe langa Tribunalul Arad. Ceea ce se imputa firmelor aradene era un numar destul de mare de exporturi de taurasi in Italia si Grecia – pe parcursul carora s-ar fi petrecut niste ilegalitati. Ilegalitatile se refereau la falsificarea documentelor de transport, dar si la nerespectarea regulamentului de operatiuni de export-import. O data cu acest dosar s-au mai instrumentat si alte dosare care priveau trimiterea in judecata a sase medici veterinari. Doctorii lucrau in cateva sate din judetul Arad (de exemplu, Bujac) sau chiar la inspectoratul de politie veterinara de la punctul vamal Nadlac. Ei erau suspectati ca inlesnisera exporturile pentru care se folosisera documente vamale si de transport falsificate.
Patroana firmei Atlas, Saveta Matis, sustine insa contrariul: „N-am facut nici un fel de ilegalitati. Nu cred ca firmele care au adus valuta in Romania sunt rele. Mai degraba cred ca se loveste in firmele care fac ceva pentru Romania. Am adus intr-o luna mai multa valuta in tara decat a dat FMI intr-un an. Am fost acuzata ca 75 de animale au fost ilegal transportate peste granita, dar ele au fost trecute prin vama cu documente. Cum va puteti explica asta?! Si ar trebui sa se retina ca ne ocupam cu cresterea, ingrasarea si exportul de animale, nu cu tigari si cafea! Dar politicul dirijeaza totul acum.” Numai ca in dosarul inaintat la Parchet, precum aminteau surse din politie, se avansa un numar de 23 de exporturi ilegale, iar lotul animalelor trimise in afara nu era doar de 73, ci de cateva mii de capete. Numai 500 de capete au trecut prin vama Nadlac, exportate de firmele respective. Politia din Arad s-a deplasat insa si la Bechet, pe unde au mai trecut si alte exporturi instrumentate de aceleasi firme. Daca tinem cont ca la export, un tauras se vinde cam cu 10-12.000 lei pe kilogram, iar la taurii exportati in Comunitatea Europeana se fixeaza un barem sub 250 de kilograme (la peste 250 de kilograme taurii sunt trimisi in alte tari, decat cele din UE), dimensiunea unei asemenea afaceri poate fi rapid aproximata. Ea variaza de la cateva sute de mii dolari la un milion de dolari ceea ce reprezinta ceva – tinand cont ca exporturile anuale in Grecia se invartesc in jurul cifrei de zece milioane USD.
Directia Sanitar-Veterinara a Municipiului Arad, printr-o declaratie a directorului adjunct, doctorul Ioan Vanci, recunoaste ca „directia sanitara a sanctionat-o contraventional pe Saveta Matis”. Doctorul Agud Viorel, directorul general al directiei sanitar-veterinare, precizeaza ca sanctiunea a fost dictata de faptul ca „avizele emise pentru Italia au fost falsificate si emise din nou pentru Grecia. Si vamile mentionate in acte au fost schimbate. Iar singura care poate opera modificarile este directia sanitar-veterinara, si nu patronul firmei, asa cum s-a intamplat. Noi suntem si singurii care avem dreptul sa prelungim termenul avizului.”
O halca din
contingentul tarifar
Dar batalia exportatorilor de animale are si o alta latura: cea a inghesuielii la apucarea unei halci din contingentul tarifar. In februarie a.c., Ministerul Comertului anunta ca pentru exportul facut de Romania in tarile membre ale Uniunii Europene, in anul 1999, contingentul tarifar de ovine si caprine vii este de 5.526 tone. Miza contingentului este cum nu se poate mai importanta: la cele 5.500 de tone nu se platesc taxe vamale, secretarii de stat (Sorin Potanc si Mihai Berinde) de la Ministerul Comertului estimand profitul net la 10 milioane de dolari, avand in vedere ca pretul, de vanzare in UE poate atinge si 2.000 dolari pe tona.
Repartizarea contingentului tarifar, facuta prin Ordinul nr. 6/ 25 ianuarie 1999, se efectua, in proportie de 90% – adica 4.974 tone – pentru operatorii economici care aveau deja „realizari la acest produs” inca din 1998. Nou-venitilor pe piata nu le ramanea decat restul: 10 %, respectiv 552,6 tone, rezervarea fiind valabila pana la data de 31 iunie 1999, adica luna trecuta.
Cantitatile ramase neutilizate dupa aceasta data urmau sa fie disponibilizate si alocate altor firme. Firmele, care beneficiind de certificate de export in 1998, nu au realizat minimum 95% din cantitatile alocate, nu au returnat certificatele de export neutilizate si nici nu au avizat realizarile in termenele stabilite, au ajuns sa nu poata avea acces la contingentul tarifar din anul in curs.
La acel moment, in februarie, s-a instaurat regula conform careia cererile de obtinere a certificatului de export se trimit numai pe fax. Dar peste 700 de firme din intreaga tara aveau sa se bata pe fax-uri.
Nou-venitii gafaie
pe piata
In 1998, numarul nou-venitilor pe piata depasea 530. Dar, mai bine de jumatate (circa 300) dadusera banii ca sa obtina licentele, insa nu reusisera sa le onoreze. O parte dintre nou-venitii sunt, de fapt, noi firme facute de aceiasi exportatori numai din dorinta de a inhata o felie mai mare din prajitura exporturilor. Cristian Pantazoglu, directorul Directiei Licente din Ministerul Comertului, ne-a explicat ca departamentul pe care il conduce nu se mai ocupa cu acordarea licentelor pentru export, deoarece la animale vii nu se mai acorda astfel de licente, ci certificate tip Uniunea Europeana. „UE stabileste contingentele de reducere a taxelor la export”, a tinut sa precizeze dl C. Pantazoglu. r
Primul venit, r
primul servitr
Ne-am adresat Directiei Integrare din MIC. Ovidiu Malureanu, directorul acestei directii, ne-a semnalat: „In baza criteriilor expuse in ordinul ministerial, a avut loc o alocare generala. Pe urma, in functie de licentele nefolosite, se va mai face o alocare suplimentara”. Regula acordarii certificatelor a ramas aceeasi: in ordinea depunerii cererilor. Asta la ovine. Taurasii insa fac obiectul administrarii Uniunii Europene.r
Se administreaza de catre importatorii de animale din cadrul UE, aceia fiind cei care actioneaza. Deci, totul depinde de partenerul extern – cel european. Chiar si taurasii sunt de trei sau patru tipuri. Ei se clasifica in functie de greutate si rasa. Clasificarea este valabila pentru toate tarile asociate. Si acolo regula este: cine ajunge primul la contract, acela il ia.r
Din aceeasi sursa am aflat ca Ministerul Comertului nu elibereaza nici un document destinat exportului de taurasi. Daca se vorbeste despre falsificari de documente, atunci se au in vedere certificate veterinare, certificate de sanatate sau de cantina. Singura preocupare a directiei din minister se rezuma la negocierea de contingente si urmarirea modului in care sunt utilizate acestea. La ovine, administrarea este insa impartita. De ea se ocupa atat Uniunea Europeana, cat si Directia Integrare din Ministerul Industriei si Comertului.r
Cat priveste exportul de taurasi, de la Ministerul Agriculturii nu am putut obtine decat declaratiile Gabrielei Dinca, de la Serviciul Productie Animala. Aceasta ne-a informat: ” In ce priveste exportul animalelor de reproductie, el este avizat de Agentia de Reproductie si Selectie Animala de la Baneasa. Ca sa se stabileasca daca sunt sau nu taurasi(animale) de prasila, trebuie sa se tina cont de rasa. Urmeaza o operatiune de selectionare. Exportul este supervizat de politia sanitar-veterinara. Aceasta are un organ in frontiera care dirijeaza medicii veterinari”. r
Cu alte cuvinte, cercul se inchide aici: veriga esentiala care trebuie mituita sau convinsa este cea a medicilor veterinari din teritoriu. Daca se rezolva chestiunea cu ei, restul este floare la ureche.tr
r
Romania n-a fost atinsa r
de dementa bovinar
Raspandirea febrei aftoase a impus insa „embargoul” in Balcanir
Exportul de animale in viu al Romaniei a avut momente favorabile, dar a trebuit sa suporte si embargoul provocat de raspandirea febrei aftoase in zona Balcanilor.r
r
Exportatorii romani de animale in viu au profitat si de contextul panicii starnite de maladiile care au circulat in randul animalelor de ferma. Panica dezlantuita in Europa de dementa bovina a provocat caderi de actiuni la bursa.r
Si, mai ales, taierea, preconizata in primavara lui 1996, a peste 4,5 milioane de vite. Cheltuielile necesare pentru inlocuirea unui numar atat de mare de vite s-ar fi fi ridicat la miliarde de dolari. Motiv pentru care, in interiorul Uniunii Europene, piata a devenit mai ofertanta in perioada respectiva, mai ales ca encefalopatia spongiforma a bovinelor (numele savant dat bolii) este o maladie care nu s-a inregistrat niciodata in Romania – ceea ce-i scuteste pe importatorii europeni de emotii. In compensatie (daca se poate spune asa!), la sfarsitul acelui an nefast, 1996, au fost sistate, de Uniunea Europeana, importurile de animale vii si produse animale din zona Balcanilor. Tarile cuprinse in aceasta zona au fost Albania, Turcia, Macedonia, Grecia si teritoriul Iugoslaviei.r
A urmat si Romania. Motivul a fost raspandirea febrei aftoase, venita din Turcia si imprastiata in Balcani. Cum febra aftoasa este o boala contagioasa intalnita la animale si afecteaza atat ovine, porcine, ca† si cornute salbatice si mistreti, baricadarea europeana a fost totala. r
Panica ia proportiir
Austria, Croatia, Slovacia si Iugoslavia au stopat importul de animale vii si produse animale din Romania. Cum in Romania boala nu s-a mai inregistrat din 1973, efectivele de animale de ferma nu au mai fost vaccinate de atunci. Oricum, starea creata impunea ca exportul romanesc de animale vii spre Comunitatea Europeana (ca si in celelalte tari) sa se faca numai dupa efectuarea carantinei si supravegherii veterinare de stat.r
In fata embargoului, Romania a ripostat, considerandu-se nedreptatita. Ion Teveloiu, director al Agentiei Nationale Sanitar-Veterinare (ANSV), a declarat: „Masurile luate de cele patru state fata de tara noastra reprezinta urmarea lipsei de documentare si informare corecta”. r
O tentativa de incurajare cu prime la exportr
Panica era explicabila si datorita faptului ca febra aftoasa incepuse sa se extinda si in Macedonia, Muntenegru si Serbia.r
ANSV luase si masura privind protectia teritoriului Romaniei prin restrictia la importul si tranzitul de animale si produse animale din tarile in care maladia era prezenta. In plus, a instaurat controlul veterinar la frontiera, dezinfectia mijloacelor de transport si regim de supraveghere epidemiologica in zonele de risc, in special in sudul tarii. La mijlocul lunii aprilie a.c., Ministerul Industriei si Comertului a propus o serie de masuri pentru incurajarea exporturilor (care sa reduca deficitul balantei comerciale). Printre produsele agricole la care ministerul a propus acordarea primelor de export se afla si animalele vii. Propunerea a ramas in suspensie. Responsabil de asemenea stimulente se prevedea a fi Fondul roman de orientare si garantare a productiei agricole, aflat inca in fasa. El avea menirea de a incuraja dezvoltarea productiei agricole pe baza acordarii de credite cu dobanda redusa.r
Tot Fondul de orientare si garantare a productiei agricole trebuia sa se ocupe de dezvoltarea infrastructurii pentru achizitionarea, depozitarea si pregatirea pentru export a produselor agricole. Si sa sustina financiar constituirea de exploatatii agricole si unitati de crestere a animalelor.r
Piata de animale din r
Grecia, in conflict cu UEr
Una dintre pietele cele mai cautate de catre exportatorii romani de animale este Grecia. Dar si grecii au tensiunile lor. Majoritatea sunt generate de politica de aderare la Uniunea Europeana. Astfel, sute de fermieri au blocat, cu cativa ani in urma, autostrazile nationale. Autostrada Nord-Sud din preajma orasului Larissa a fost impracticabila. Protestul avea ca scop sustinerea reducerii costurilor de productie la animalele de ferma. Si, deopotriva, marirea preturilor la aceleasi animale si produse vandute pe piata. Scandalul a tinut oamenii pe strazi chiar si in timpul noptii. Protestatarii, care si-au intetit vehementa contestare, au varsat laptele pe strazi si pe cladirile guvernului din nordul Greciei. La randul lor, crescatorii de animale au masacrat miei in fata camerelor de luat vederi ale televiziunii elene, aruncand pe urma carcasele si strigand ca nu valoreaza nimic la preturile actuale.tr
r
Stratageme folosite de exportatori pentru a pacali vama si fisculr
n declararea sub greutate a lotului pe care il exporta. Chiar daca TIR-urile sunt cantarite de mai multe ori, pentru ca lotul sta in r
carantina 15 zile, timp in care se fac controale epidemiologice si r
deparazitari, fiecare r
animal ia in greutate, in medie, intre 0,5 si1 kg. La un lot de 2.000 de capete, diferenta inseamna o tona sau doua, ceea ce nu e deloc neglijabil, pentru ca poate insemna cateva mii de dolari.r
n declararea unui prim r
importator fictivr
n schimbarea ulterioara a destinatiilor exportului, adica modificarea fara acordul directiei sanitare si avizul vamii, ministerului, ceea ce e ilegalr
n schimbarea repetata a numelor si tarilor cu care sunt desemnati importatoriir
n falsificarile documentelor vamale si de transportr
n spaga (peste zece dolari) pentru inregistrarea antedatata a cererii la minister, pe vremea cand fax-urile nu functionaur
r
Pagini realizate de Mihail Galatanur