În valori absolute, exporturile româneşti au crescut cu 0,7 milioane euro în luna septembrie faţă de luna august a.c., păstrându-se, astfel, ritmul de creştere constant pozitiv pentru o perioadă consecutivă de 25 luni. Se infirmă în acest fel semnalul de alarmă apărut în luna august 2011, când, exporturile româneşti înregistraseră o scădere, în raport cu valoarea consemnată pentru luna iulie 2011 (3,46 miliarde euro, faţă de 3,78 miliarde euro).
Dupa nouă luni din anul 2011, exporturile FOB ale României au fost de 33,45 miliarde euro, mai mari cu 24,2% decât volumul exporturilor din aceeaşi perioadă a anului 2010.
Importurile au crescut cu 19%
Volumul importurilor în aceeaşi perioadă a fost de 40,35 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere de 19 % faţă de primele nouă luni ale anului 2010. Soldul balanţei comerciale dupa noua luni din anul 2011, în valoare de 6,9 miliarde euro, este inferior celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anul 2010 (o scădere cu 82,4 milioane euro).
Importurile CIF aferente lunii septembrie 2011 s-au cifrat la 4,9 miliarde euro şi au avut un ritm inferior de creştere (comparativ cu exporturile) de 12,7%, semn al menţinerii investiţiilor din activitatea productivă.
La sfârşitul a trei trimestre din anul 2011 se menţine caracteristica de creşetere în ritm mai înalt a exporturilor către ţările din afara UE (creştere de 30,1%, faţă de o creştere de 22,0 % în ţările membre ale Uniunii Europene), în special în ţări mai puţin afectate de criză sau care au reluat mai rapid creşterea economică. Astfel, această valoare constituie o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani.
Trei sferturi din exporturi, produse manufacturate
Structura exporturilor dupa nouă luni din anul 2011 prezintă o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport fiind de 41,2%. Din totalul exporturilor româneşti, 75% reprezintă produsele manufacturate.
Orientarea geografică a exporturilor spre ţările Uniunii Europene se menţine (71,1% din exporturi şi 71,6 % la import), dar se confirmă tendinţa anterioră de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză (creştere a exporturilor de 30,1 %, valoare peste media de 22,0% înregistrată în Uniunea Europeană).
Ţările către care s-au orientat exporturile româneşti în perioada menţionată, cu creşteri semnificative sunt: Canada – creştere de 98,4 % (maşini şi aparate electrice, cazane şi echipamente nucleare, componente şi părţi de avioane); SUA – creştere cu 45,91 % (componente auto, îngrăşăminte produse chimice); Brazilia – creştere cu peste 122% (autoturisme şi componente auto, material rulant, echipament petrolier);  Federaţia Rusă – creştere de 28,91% (piese şi componente auto, frigidere şi mobilă) ; Ucraina – creştere de peste 64,0% (produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto); Turcia – creştere de 15,7% (produse minerale, produse ale industriei chimice, produse din metal, maşini şi aparate electrice, automobile şi piese auto).
 
Există o serie de alte ţări, cu o creştere de peste 50% a exporturilor: Kazahstan (86,4%), Africa de Sud (144,2%), Emiratele Arabe Unite (86,76%), Arabia Saudită (174,66%), Iordania (127,6%), Tunisia (99,46%), Irak (76,1%), Kuweit (218,4%), Afganistan (198,43%), Singapore (98,0%) ş.a. 
  
Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt: aparate electrice pentru telefonie (8,97% din exporturile româneşti), părţi şi componente pentru autovehicule (5,68% din exporturile româneşti), autoturisme şi alte autovehicule (3,71% din exporturile româneşti).
Produsele agricole, 6,9% din importuri
Importurile continuă să fie alcătuite, pe de o parte, din bunuri de investiţii sau produse industriale de completare pentru industria românească (64,4%) şi, pe de altă parte, din energie (11,7%) şi materii prime şi materiale (3,6%). Produsele agricole au reprezentat 6,9%  din importuri, comparativ cu 5,9% din exporturi.
Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat o modificare majoră, pe primele cinci locuri aflându-se Germania, Italia, Ungaria, Franţa şi China (cu peste 45% din importuri). Federaţia Rusă este un important furnizor de materii prime – cca 5 % din importuri.