Capital: După rezultatele bune înregistrate de exportatori în primul trimestru din acest an, inclusiv o scădere importantă a deficitului comercial, zilele trecute aţi declarat, surprinzător, că vin zile grele pentru comerţul internaţional.
Mihai Ionescu: Din păcate, asta-i realitatea. În primele două luni, când Ford a intrat din plin pe piaţa internaţională, am avut creşteri substanţiale la export: 6,1% în ianuarie şi 10% în februarie. Din nefericire, din martie, trendul s-a inversat. Fenomenul a continuat şi în lunile următoare, mai ales pe piaţa extracomunitară. Astfel că, în primele două decade ale lunii mai, avem deja o scădere a exporturilor pe această piaţă de 12,4%. Avem şi o reducere drastică a importurilor. Aparent, este un lucru bun, că se reduce deficitul. Dar să nu uităm că importurile se fac în bună măsură pentru susţinerea producţiei de export. Aşadar, scăderea constantă a importurilor, cu 18,1% în martie, cu 23,3% în aprilie şi cu 32,7% în prima jumătate a lunii mai, nu este de natură să ne bucure, ci dimpotrivă, să alerteze factorii decizionali în legătură perspectivele comerţului exterior.
Capital: Cum se explică aceste scăderi abrupte atât la exporturi, cât şi la importuri?
MI: Creşterile din primele două luni au fost generate de intrarea masivă a produselor Ford România pe piaţa externă. Dar Ford şi alte câteva unităţi, cu o valoare mai mică la export, care au apărut la acest început de an, nu pot compensa reducerile substanţiale generate de câţiva actori importanţi în domeniu. Este vorba, de exemplu, de Oltchim, care nu a lucrat câteva luni, iar de când şi-a reluat activitatea produce doar la 30% din capacitate. Apoi, Sidex, Alro şi alte societăţi exportatoare sunt grav afectate de preţurile energiei. Dacă lucrurile continuă aşa, numai din metalurgie şi petrochimie vom avea un minus de capacitate de export de 2-3 miliarde de euro.
Deficitul comercial va creşte din nou
Capital: Ce măsuri aşteptaţi de la Guvern?
MI: Poate interveni cu măsuri concrete şi până nu va fi prea târziu. Bunăoară, dacă Guvernul nu va găsi soluţii pentru sectoarele vulnerabile în faţa unei politici energetice, să-i spunem aşa, mai puţin imparţiale, povara va fi suportată de industriile cu mare căutare la export. Pe de altă parte, dacă actualele tensiuni din economie, precum cele de la Oltchim, nu se vor rezolva, riscăm ca pe total an deficitul, pe care România a ajuns să-l stabilizeze la 10 miliarde de euro, să crească cu 2-3 miliarde. Dacă luăm în calcul şi posibilele intrări de utilaje şi echipamente, ca urmare a atragerii celor 6,5 miliarde de euro din fonduri europene, acest lucru va determina o creştere a deficitului cu încă un miliard. Apoi, Ministerul Finanţelor trebuie să găsească soluţii legale prin care cât mai mulţi exportatori să poată beneficia de plata TVA cu control ulterior, pentru a nu mai fi blocaţi de ANAF luni de zile cu sume importante.
Capital: Sunteţi şi copreşedinte al Consiliului pentru Export, o structură guvernamentală. Acolo nu se pot lua măsuri?
MI: La Consiliul de Export lucrăm, chiar în aceste zile, la Strategia de Export a României pentru perioada 2014-2020, pe care dorim s-o integrăm în Proiectul Naţional de Reindustrializare a României. Sunt cuprinse măsuri concrete pentru dinamizarea acestui domeniu. Un obiectiv important constă în identificarea sectoarelor prioritare. Şi avem câteva care şi-au confirmat viabilitatea: IT, electronică, produse electrice, produse bio, creaţie vestimentară etc. De asemenea, trebuie revăzut programul de susţinere şi promovare a exportului, cu fonduri bugetare. Pe de altă parte, la ultima reuniune a Consiliului, am discutat şi despre necesitatea redistribuirii reprezentanţelor comerciale din străinătate, cu mutarea unor posturi de consilieri economici din zona UE în zone extracomunitare, unde avem în vedere şi organizarea unor expoziţii permanente sau itinerante. De exemplu, în Rusia, în China, în ţări din Africa, din Asia sau America Centrală şi de Sud.
Capital: Guvernul, mai exact, statul român, are şi o bancă special constituită pentru a-i sprijini pe exportatori.
MI: Da, Eximbank. Am discutat şi despre asta la Consiliul de Export. Concluzia a fost că Eximbank trebuie să se implice mai mult, prin sistemul de garanţii, de asigurări, prin alte instrumente pe care le are, pentru susţinerea exporturilor. Dar întregul sistem bancar trebuie să înţeleagă mesajul guvernatorului BNR, că niciun exportator care lucrează cu profitabilitate de 5% nu-şi poate permite să acceseze credite cu dobândă de 15%.
