În primele patru luni ale acestui an, companiile româneşti au vândut peste hotare ca în zilele bune de dinainte de debutul crizei. Ce impact va avea acest lucru asupra evoluţiei PIB? Maşini şi echipamente de transport de 4,6 miliarde de euro, alte produse manufacturate de 3,75 miliarde de euro, produse ale industriei chimice şi petroliere de 1,3 miliarde de euro. Asta au livrat, din ianuarie până în aprilie, firmele autohtone către partenerii lor din străinătate. În total, 10,8
În primele patru luni ale acestui an, companiile româneşti au vândut peste hotare ca în zilele bune de dinainte de debutul crizei. Ce impact va avea acest lucru asupra evoluţiei PIB?
Maşini şi echipamente de transport de 4,6 miliarde de euro, alte produse manufacturate de 3,75 miliarde de euro, produse ale industriei chimice şi petroliere de 1,3 miliarde de euro. Asta au livrat, din ianuarie până în aprilie, firmele autohtone către partenerii lor din străinătate. În total, 10,8 miliarde de euro, cu numai 100 de milioane de euro mai puţin decât în primele patru luni din 2008, anul în care exporturile româneşti au înregistrat un record istoric.
„Era de aşteptat o performanţă bună, având în vedere cum s-au derulat lucrurile în ultima vreme în zona euro“, arată Nicolaie Chidesciuc, economist-şef al ING Bank România. Creşterea cu două cifre (23% în euro faţă de ianuarie-aprilie 2009) este explicată de acesta prin efectul de bază favorabil, având în vedere că, în 2009, primele două-trei luni au fost slabe pentru exportatori.
Viitorul rămâne incert
Dar vor continua cei de la Statistică să furnizeze astfel de ştiri bune şi în următoarele luni? „În perioada mai-iunie, evoluţia va fi tot foarte bună. În a doua jumătate a anului, însă, credem că, deşi vom asista în continuare la creştere, aceasta se va petrece într-un ritm mai scăzut decât până acum“, spune Chidesciuc. „Industria auto mondială a crescut mult, unii spun că un pic prea repede, aşa că s-ar putea să asistăm la un uşor recul în următoarea perioadă. Ceea ce va antrena o scădere de cerere şi la nivelul producătorilor autohtoni“, arată secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. El consideră că, atâta vreme cât o bună parte din exportatorii locali au un singur client extern, de care sunt dependenţi, nivelul livrărilor peste hotare poate fluctua destul de mult.
O altă necunoscută pentru următoarele luni o va reprezenta cursul de schimb. „Sper că cei din BNR vor fi inteligenţi să lase să se deprecieze leul, pentru că altfel ne pierdem avantajul competititv. O monedă uşor depreciată este un exportator de recesiune. Asta înseamnă să imporţi creşterea economică şi să dai altora din recesiunea ta“, afirmă Adrian Mitroi, secretar general al asociaţiei Chartered Financial Analyst (CFA) România.
Direcţia PIB, sub semnul întrebării
Luând în calcul scenariul optimist, potrivit căruia exporturile vor termina anul cu o creştere cu două cifre, trecând bine de 30 de miliarde de euro, se pune întrebarea care ar putea fi influenţa lor asupra evoluţiei economiei în ansamblu. În condiţiile în care consumul intern, fie el privat sau guvernamental, pare a avea slabe şanse de revenire anul acesta, livrările peste hotare sunt şi vor fi, cel mai probabil, singurele responsabile pentru evoluţia pozitivă a producţiei industriale. Aceasta s-a majorat cu 5,2% în primele patru luni ale anului (faţă de perioada similară a lui 2009), iar analiştii cred că ar putea încheia 2010 cu un plus de 4%-6% faţă de anul trecut. Creşterea nu se va transforma decât ocazional în majorări de salarii sau în angajări noi, efectele ei rămânând, deocamdată, la nivel macro. Având în vedere ponderea industriei în formarea PIB (circa un sfert), am putea înregistra un plus de 1%-1,5% datorat, indirect, exporturilor.
Problema este că acest câştig va fi şters, cel mai probabil, de evoluţia cu precădere negativă a celorlalte componente ale produsului intern brut (construcţii, servicii, impozitele nete pe produs etc.). Numai agricultura pare a avea ceva şanse să înregistreze un bilanţ pozitiv anul acesta, însă domeniul contribuie cu numai 6% la crearea PIB.
„Nu cred că exporturile singure ne pot duce pe plus. Noi propunem impulsionarea investiţiilor interne, prin crearea unui fond strategic finanţat prin emisiuni de titluri de stat pe zece ani“, spune Cristian Pârvan. El consideră că doar adăugând la trendul pozitiv din industrie acţiuni de stimulare a unor domenii aflate în cădere puternică, cum ar fi construcţiile şi serviciile, ne putem gândi la creşterea PIB.
Evoluţie
Valoarea mărfurilor autohtone comercializate peste hotare în primele patru luni ale acestui an este cu 23% mai mare, în euro, decât cea înregistrată în aceeaşi perioadă a lui 2009.
