O zonă foarte importantă a economiei este cea a exporturilor. Singura componentă care a mers bine în ultimul an și jumătate și care a susținut, aproape de una singură, ieșirea din recesiune.
Schimburile comerciale intră însă și la capitolul riscuri, ce pot duce la neîndeplinirea obiectivelor din Strategie, mai ales că industria auto, cu exporturile Dacia, nu mai beneficiază de programe gen Rabla, iar Nokia are tot mai multe probleme la nivelul companiei-mamă.
Potrivit documentului, exporturile ar urma să crească cu o medie de 13,6% pe an în perioada 2012-2014. „Obiectivul propus este ambiţios, dacă nu chiar optimist. Să creşti cu 13% pe an înseamnă un plus anual de peste patru miliarde de euro, ceea ce este destul de mult“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Principalul risc îl constituie potenţiala deteriorare a situaţiei economice din zona euro. România este extrem de sensibilă la astfel de evoluţii în contextul în care, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, după primele şase luni ale acestui an, peste 71% din exporturi mergeau către ţările UE. De altfel, autorităţile şi exportatorii îşi propun şi o reorientare către alte pieţe, cum ar fi Asia, America de Sud sau Turcia.
Ţara noastră ar putea prelua modelul Poloniei, care a reuşit să evite recesiunea şi datorită faptului că peste 60% din schimburile sale comerciale se făceau cu ţări nemembre ale Uniunii Europene, ţări care au continuat să crească substanţial şi în perioada de criză. Un al doilea risc îl reprezintă diminuarea sau stoparea investiţiilor străine în România, pe fondul înrăutăţirii situaţiei la nivel mondial. Doar patru din primele 100 de companii exportatoare au capital românesc, motiv pentru care exporturile, ca întreaga economie, sunt dependente de finanţările din exterior.
Structura pe domenii arată, de asemenea, o polarizare deloc îmbucurătoare. Industria producătoare de maşini şi echipamente de transport se apropie de 43% ca pondere în total, iar dacă mai adăugăm şi industria manufacturieră, obţinem deja aproape 80% din totalul exporturilor. În aceste condiţii, şi luând în considerare şi planurile Renault de dezvoltare a producţiei în zona Asiei şi chiar a Africii, începerea producţiei la fabrica Ford din Craiova devine un element fundamental pentru economia ţării.
„Practic, sunt două direcţii la care trebuie să fim atenţi când analizăm viitorul exporturilor. În primul rând, importantă este deschiderea fabricii Ford, despre care nu ştim încă exact cum şi cât va produce. În al doilea rând, contează investiţiile străine directe, care nu vor creşte decât dacă situaţia economică a României se va îmbunătăţi. Investitorii vor prinde atunci mai mult curaj. Fără investiţii străine nu putem vorbi despre exporturi, din moment ce marii exportatori sunt companiile străine prezente şi în România“, comentează Lucian Anghel.
Țigările pot aduce venituri suplimentare
Ajungem și la evaziune, un sector tratat mai puțin elaborat, dar care ar trebui să aducă o creștere importantă a veniturilor. Strategia prevede un nivel al veniturilor bugetare de 33,9% din PIB în 2014, în creștere de la 33,6% în 2011. Foarte puțin. Desigur, încasările cresc odată cu PIB-ul, însă creșterea nu vine din eliminarea unor „găuri“, precum evaziunea.
Statul a pierdut anul trecut, spre exemplu, aproximativ un miliard de euro din cauza evaziunii în domeniul comerţului cu tutun. Tendinţa din acest an pare să fie totuși de scădere, ceea ce se vede mai ales în creşterea vânzărilor legale. Reducerea evaziunii ar crea două surse de bani în plus la buget: una directă, din fiscalizarea ţigărilor, şi alta din taxele plătite de companiile producătoare către stat.
„Vânzările de ţigarete au crescut cu 15%-20% în prima jumătate a acestui an, pe fondul scăderii evaziunii. Când contrabanda ajunsese la 36%, în 2009, vânzările legale scăzuseră în mod corespunzător, dar acum s-au revigorat“, spune Gilda Lazăr, corporate affairs, manager al JTI România. La finele lunii mai, evaziunea reprezenta doar 12% din totalul vânzărilor, fapt care, potrivit şefului ANAF, Sorin Blejnar, a adus încasări suplimentare la buget de 1,3 miliarde de lei. Fiecare punct procentual de scădere reprezintă 30 de milioane de euro, iar estimările privind nivelul evaziunii la finele acestui arată o valoare de 360 de milioane de euro. Cum statul ia 80% din preţul unui pachet, rezultă încasări suplimentare de 280 milioane euro.