Economia mondiala a fost mentinuta anul trecut pe linia de plutire datorita consumului mare al SUA, care a crescut pe ansamblu, in comparatie cu anul 2000. In acest an, UNCTAD, Organizatia Natiunilor Unite de Comert si Dezvoltare, prognozeaza o usoara crestere, in situatia in care economia SUA nu isi va reveni rapid dupa socul atentatelor din 11 septembrie. Pentru a contrabalansa recesiunea americana, restul tarilor puternic industralizate trebuie sa isi accelereze dezvoltarea economica, pentru
Economia mondiala a fost mentinuta anul trecut pe linia de plutire datorita consumului mare al SUA, care a crescut pe ansamblu, in comparatie cu anul 2000. In acest an, UNCTAD, Organizatia Natiunilor Unite de Comert si Dezvoltare, prognozeaza o usoara crestere, in situatia in care economia SUA nu isi va reveni rapid dupa socul atentatelor din 11 septembrie. Pentru a contrabalansa recesiunea americana, restul tarilor puternic industralizate trebuie sa isi accelereze dezvoltarea economica, pentru stimularea cererii globale. Fara sprijinul economiilor din tarile dezvoltate, economiile in curs de dezvoltare sau in tranzitie vor intampina dificultati majore pentru a-si atinge obiectivele propuse, releva Raportul de Comert si Dezvoltare al UNCTAD pentru anul 2002.
Cresterea economiei mondiale s-a deteriorat rapid anul trecut, cresterea generala fiind de numai 1,3%, comparativ cu 3,8% in anul 2000. Urmand tendintele SUA, performantele tarilor dezvoltate au scazut peste tot in lume, influentand nefavorabil statele in curs de dezvoltare. Efectul asupra economiilor mai sarace a fost chiar mai puternic decat cel resimtit de tarile cele mai dezvoltate. Comertul mondial a cunoscut o deteriorare mai mare decat se anticipase, Organizatia Mondiala a Comertului – OMC anuntand o scadere de 1% fata de estimarea anterioara de +1%. Anul 2000 consemnase un record absolut in domeniul comertului global, cu o crestere de 12%. Pentru tarile in curs de dezvoltare, statistica este si mai rea, exporturile scazand cu 4%, dupa ce cu un an inainte crescusera cu 5,4%. Cele mai mari reduceri s-au consemnat in domeniul vanzarilor de servicii, in conditiile in care industria transporturilor si turismului a fost grav afectata de efectele atentatelor din septembrie de la World Trade Center. Domeniile care nu au fost afectate de evenimentele de anul trecut au fost: telecomunicatiile, sistemul bancar si al asigurarilor.
Referitor la evolutia economica a SUA, economistii estimeaza ca recesiunea mondiala a fost provocata si de declinul schimburilor de marfuri si servicii la nivel global. Principalii factori negativi au fost: criza sectorului IT, nivelul redus al cererii de consum in Europa Occidentala si pe alte piete importante, in special din Asia. Exceptia a constituit-o anul trecut China, tara care si-a crescut exporturile cu 7%. Raportul subliniaza ca pentru statele puternic dezvoltate cresterea din acest an va atinge numai 1,1%. La randul lor statele aflate in curs de dezvoltare vor avea un ritm mai accentuat de dezvoltare, de 3,7%. Realizarea acestor previziuni depinde insa de o relansare a cheltuielilor de consum ale americanilor, ca urmare a reducerii dobanzilor bancare si a programului de stimulente bugetare.
Eforturi si cheltuieli mari pentru castiguri mici
Tarile din Europa Centrala si de Est, care depind foarte mult de exporturile pe care le realizeaza in Uniunea Europeana, sunt direct influentate de recesiunea care se manifesta in zona euro. Performantele, mult mai slabe decat se anticipa, ale tarilor UE inseamna o crestere economica a economiilor rasaritene mai redusa. Reducerea fluxurilor de capital catre tarile aflate in dezvoltare sunt la randul lor o piedica in calea dezvoltarii.
Aparent, ultimul deceniu a aratat un dinamism mai accentuat al exporturilor realizate de tarile aflate in dezvoltare. In pofida aparentelor, raportul UNCTAD evidentiaza cateva aspecte negative ale acestui comert, caracteristici generale care se regasesc si in structura exporturilor romanesti. In primul rand, multe tari nu au reusit, de ani buni, sa depaseasca etapa exporturilor de materii prime, exporturi ce se mentin in cel mai bun caz la un nivel constant. Cele care au trecut de etapa primara comercializeaza produse cu un grad de prelucrare redusa sau care solicita un volum foarte mare de mana de lucru. Produsele cu un grad ridicat de complexitate sunt in marea lor majoritate realizate in binecunoscutul sistem lohn, care au o mica valoare adaugata. Dintre tarile aflate in curs de dezvoltare acum 20 de ani foarte putine au atins performanta de a avea o cota mare din exporturi constituita din produse cu un procent ridicat de valoare adaugata. Din aceste cauze, exporturile tarilor aflate in curs de dezvoltare sunt caracterizate de materii prime si produse care inglobeaza foarte multa energie si forta de munca. Competitivitatea bazata pe o mana de lucru ieftina, cum e cazul Romaniei, nu este de natura sa reduca handicapul care ne desparte de economiile dezvoltate, subliniaza studiul. Chiar tarile in curs de dezvoltare, care participa intens la comertul mondial de inalta tehnologie, nu isi cresc veniturile pe masura cresterii cantitative. In cea mai mare parte, se poate vorbi, in primul rand, de exportul fortei de munca slab calificate si nu de exportul de produse industriale. Mentinerea unor salarii mici, care doar sa garanteze competitivitatea exporturilor, nu conduce la asigurarea unui ritm de dezvoltare capabil sa reduca diferentele dintre statele dezvoltate si cele aflate in curs de dezvoltare. Un bun exemplu este chiar Romania ale carei exporturi au o valoare adaugata mica.