Expoziţia "Cuminţenia Pământului. Aceasta nu este o piatră" a fost deschisă joi seară, în prezenţa unui public numeros, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR).
"Trebuie semnalat, în primul rând, faptul că este un moment important pentru Muzeul Naţional de Artă al României în sensul în care am schimbat puţin paradigma şi, iată, intervenim în public cu o expoziţie de artă contemporană şi nu oricare. În al doilea rând, este o expoziţie extrem de reuşită, curatoriată de Valentina Iancu, în sensul în care a reuşit să adune împreună, sub o poveste comună, mari artişti român ai artei contemporane, care propun o serie de discursuri diferite de interpretare a operei şi creaţiei brâncuşiene, în aşa fel încât, practic, mesajul nostru este de a stimula colecta individuală reglementată prin subscripţie publică. Adică haideţi să achiziţionăm această 'Cuminţenie a Pământului', care nu este o simplă piatră, aşa cum, din păcate, mulţi dintre noi am afirmat în spaţiul public, este mai mult decât o piatră, iar pentru a vă convinge de acest lucru vă invităm să veniţi la Muzeul Naţional de Artă", a declarat directorul interimar al MNAR, Dragoş Neamu.
Curatoarea Valentina Iancu, împreună cu istoricii de artă Doina Lemny şi Alina Petrescu, prezintă, cu această ocazie, poveştile "Cuminţeniei" într-o expoziţie documentară, care evidenţiază faptul că valoarea culturală a operei lui Brâncuşi a crescut constant prin dialogul pe care încă îl provoacă printre artiştii contemporani.
Expoziţia documentară de la MNAR este completată de una de artă contemporană, o selecţie de piese care aduc o dimensiune actuală artei brâncuşiene, realizate de: Irina Botea, Mircea Cantor, Alexandra Croitoru, Vlad Nancă, Manuel Pelmuş, Dan Perjovschi şi Alexandra Pirici.
La vernisaj au fost prezentate, în premieră, două lucrări de artă performativă, parte din selecţia curatorială, realizate de Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş – în acest cadru, intervenţia coregrafei Alexandra Pirici fiind concepută special pentru sala Brâncuşi din Galeria Naţională, ca o lucrare de artă vie – "Cuminţenia Pământului nomadă", care aduce o interpretare nouă, feministă lucrării lui Brâncuşi.
Realizată de Constantin Brâncuşi în 1907, ''Cuminţenia Pământului'' a fost prima dată expusă în România la Societatea Tinerimea Artistică. Potrivit MNAR, "imediat a început un scandal care a polarizat lumea culturală, de atunci şi până în prezent mica 'piatră' fiind una dintre cele mai comentate piese din arta românească".
Expoziţia, care va fi deschisă până pe 17 iulie, va putea fi vizitată şi în cadrul evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor.
Opera "Cuminenţenia Pământului" a fost realizată în 1907 şi alături de "Sărutul" sau "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a lui Constantin Brâncuşi. Opera a fost cumpărată în 1911 de inginerul Gheorghe Romaşcu, ulteior lucrarea a fost confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată 51 de ani mai târziu, în 2012, în urma unui proces care s-a întins pe mai mulţi ani al familiei inginerului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura a fost realizată în calcar crinoidal şi este evaluată la de 20 milioane de euro.
Proprietarii au acceptat să vândă către statul român sculptura "Cumințenia Pământului" pentru suma de 11 milioane de euro.
Guvernul a anunțat că va da 5 milioane de euro pentru cumpărarea operei de artă, iar Ministerul Culturii a lansat un apel către cetățenii români, din țară și din străinătate, să doneze bani pentru a se strânge, până la data de 30 septembrie, cei 6 milioane de euro câți mai sunt necesari.