Conform studiului, chiar și cantități mici de expunere la gazele de eșapament diesel duc la modificări negative ale funcției creierului. Cercetarea subliniază impactul neuronal pe care îl poate avea poluarea aerului, chiar și după o expunere limitată la aceste gaze de eșapament, scrie PsyPost.

Efectele dăunătoare asupra sănătății, pricinuite de poluarea aerului cauzată de trafic, inclusiv problemele respiratorii și cardiovasculare, sunt deja cunoscute. În plus, impactul negativ asupra sistemului nervos central a devenit o problemă semnificativă de sănătate.

Particulele pot fi transmise direct prin bulbul olfactiv sau indirect prin inflamație

Deși motivele exacte din spatele efectelor nocive ale poluării aerului cauzate de trafic asupra sistemului nervos sunt neclare, cercetările inițiale sugerează că particulele pot fi transmise direct prin bulbul olfactiv sau indirect prin inflamație.

Aceste constatări au implicații grave, având în vedere că poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ cinci milioane de decese la nivel global, în fiecare an, provocând daune semnificative atât sănătății, cât și productivității oamenilor.

Dovezi noi care indică o legătură între poluarea aerului și cogniție

„Decenii la rând, oamenii de știință au crezut că creierul poate fi protejat de efectele nocive ale poluării aerului”, a spus autorul principal al studiului, Chris Carlsten, profesor la Universitatea British Columbia.

„Acest studiu, primul de acest gen din lume, oferă dovezi noi care susțin o legătură între poluarea aerului și cogniție”, a subliniat el.

Pentru a oferi dovezi suplimentare ale efectelor poluării aerului cauzate de trafic asupra corpului, echipa de cercetare a folosit o metodă sigură de evacuare diluată a noxelor și a investigat modificările creierului folosind imagistica prin rezonanță magnetică.

Participanții au fost expuși fie la evacuarea motorinei, fie la aer filtrat după exerciții ușoare, permițând observarea efectelor pe termen scurt asupra conectivității creierului.

Fiecare participant a fost expus atât la aer filtrat, cât și la evacuarea motorinei

Pentru studiu, au fost recrutați 25 de indivizi sănătoși, nefumători cu vârsta cuprinsă între 19 și 49 de ani. Studiul a fost realizat la Air Pollution Exposure Lab, aflat în Spitalul General din Vancouver, acest laborator fiind echipat cu o cabină de expunere de ultimă generație în care se poate observa cât  de mulți poluanți ai aerului poate inspira o persoană.

Fiecare participant a fost expus atât la aer filtrat, cât și la evacuarea motorinei, în momente diferite. Aerul filtrat sau evacuarea motorinei au fost prezente timp de 120 de minute în timpul fiecărei expuneri, cu o concentrație de particule de 300 μg/m3 sau mai puțin.

În primele 15 minute ale fiecărei ore, participanții au petrecut 15 minute pe bicicletă, la o viteză mică până la moderată. Nici participanții la studiu, nici  cei care le-au făcut RMN-ul nu au știut cine a primit gaze de evacuare diesel sau aerul filtrat. Protocolul RMN a folosit un RMN anatomic al întregului creier și o scanare RMN funcțională (fMRI) în timpul unei stări de repaus.

Pot afecta gândirea sau capacitatea oamenilor de a lucra

Descoperirile au arătat că expunerea participanților la gazele de evacuare a dus la o scădere a conectivității funcționale, în comparație cu aerul filtrat. Studiile anterioare au indicat că  o conectivitate funcțională îmbunătățită este legată de activitatea fizică, iar rezultatele pentru aerul condiționat filtrat se aliniază cu acest rezultat.

„Știm că o conectivitate funcțională alterată a fost asociată cu performanțe cognitive reduse și cu simptome de depresie, așa că este îngrijorător să vedem că poluarea din trafic întrerupe aceleași rețele”, afirmă Jodie Gawryluk, profesor de psihologie la Universitatea Victoria.

„Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin impactul funcțional al acestor schimbări, este posibil ca acestea să afecteze gândirea sau capacitatea oamenilor de a lucra”, susține el.