intalnesc sa discute proiectul Constitutiei europene. Romania si Bulgaria vor asista si ele la ceea ce se anunta a fi batalia politica a anului.Pe de-o parte, Comisia Europeana, Franta, Germania, Italia si Marea Britanie doresc ca aceasta ultima intalnire inainte de ratificare sa le intareasca pozitia dominanta. Daca planul nu le reuseste, discutiile s-ar putea prelungi pana in iunie 2004 si, o data cu acestea, uniunea politica ce ar trebui sa vina in completarea celei economice ar fi iarasi amanata. De cealalta parte, Polonia si Spania spera sa negocieze termeni mai buni pentru tarile mai putin potente economic.Acesta este contextul in care declaratia de ultima ora a presedintelui Comisiei Europene a cazut ca un trasnet. In limbajul duplicitar care noua, romanilor, ne-a dat atatea batai de cap, Prodi i-a amenintat pe cei care se incapataneaza sa nu agreeze pozitiile de forta ale Frantei, Germaniei si Marii Britanii: „Nu vom spune „afara din Uniunea Europeana” celor care nu voteaza Constitutia, dar vom gasi o solutie care sa nu permita unei tari sa stea in calea altor 24″. Algoritmul inflameaza relatiile internationaleCea mai spinoasa problema este cea a numarului de voturi la care va avea dreptul fiecare tara in Uniunea extinsa. Regulile curente de numarare a voturilor cu care se adopta majoritatea deciziilor Uniunii au fost stabilite cu trei ani in urma, la summitul de la Nisa. Pentru ca iau in considerare populatia, ele dau unor tari ca Polonia sau Spania puteri aproape egale in cadrul Uniunii cu cele ale Germaniei. Daca nimic nu se schimba, dupa 2004, cele mai mari contributoare la bugetul Uniunii Europene – Anglia, Franta si Germania – au toate sansele de a-si pierde greutatea cuvantului la luarea deciziilor, in favoarea celor zece nou-venite. Acestea sunt net avantajate de sistemul de vot bazat pe populatie. Iata de ce, profitand de faptul ca ocupa cele mai importante pozitii in structurile politice ale Uniunii, Germania, Franta, Anglia si Italia vor ca schimbarea vechii reguli si consfintirea dominatiei lor fie facuta prin intermediul Constitutiei. Daca nu, ameninta ministrul de externe german Joschka Fischer, „Germania este decisa sa se retraga de la negocieri, intreaga Europa suportand consecintele”. Nesemnarea Tratatului Constitutional este echivalent cu inghetarea extinderii, pentru ca textul sau prevede noile mecanisme politice dupa care va functiona Europa dupa 2004. Pentru ministrul polonez al afacerilor externe, discriminarea este revoltatoare. „Iritarea catorva tari europene nu face decat sa confirme ca extinderea este privita ca o pomana facuta fratilor saraci din Est”, spune Wlodzimierz Cismoszewicz.

Calendarul adoptarii Constitutiei UE
· Iunie 2003: Conventia constitutionala prezinta statelor membre si viitoare membre proiectul Constitutiei UE.
· Decembrie 2003: data finala stabilita pentru incheierea negocierilor pe marginea documentului si operarea eventualelor modificari.
· Mai 2004: semnarea Tratatului Constitutional de catre cele 25 de state UE.
· 2004/2005: ratificarea Constitutiei UE de catre cele 25 de tari membre.
· 2006: data posibilei intrari in vigoare a Constitutiei UE

Constitutia Europei intareste autoritatea CE
· Comisia Europeana, al carei rol este in mare masura asemanator cu cel al unui guvern national, este obligata sa prezinte statelor membre fundamentarea deciziilor luate la nivelul Uniunii, respectand principiul subsidiaritatii (deciziile se iau la acel nivel – comunitar, regional, local – care asigura maximum de eficienta). Parlamentele nationale au la dispozitie sase saptamani pentru a formula obiectii pe baza aceluiasi principiu al subsidiaritatii. Daca o treime din numarul parlamentelor tarilor membre nu sunt de acord cu decizia luata de Comisie, aceasta este obligata sa o revada. Nu este insa obligata sa o modifice sau sa o amendeze. Statele care considera ca oficialii de la Buxelles fac abuz de putere au o singura cale de atac: Curtea Europeana de Justitie.
· Parlamentul Europei este investit cu puteri pe care in prezent nu le are. Castiga dreptul de a interveni in procedurile legislative din domeniul justitiei, agriculturii, fiscalitatii si bugetului UE.

Critici aduse Constitutiei Europene
· Statele mici si mijlocii au obiectii atat in ceea ce priveste repartizarea posturilor de comisari, cat si in ceea ce priveste numarul de voturi la care au dreptul in Consiliul Europei. Cu cat populatia unei tari este mai numeroasa, cu atat numarul de voturi la care are dreptul, conform noilor regului care le inlocuiesc pe cele stabilite prin Tratatului de la Nisa, creste. Germania, Marea Britanie, Franta si Italia au cate 29 de voturi in Consiliul Europei, Ciprul va avea doar 3, Slovenia 4, Republica Ceha 12. Balanta puterii se inclina in favoarea celor dintai.
· Cat despre posturile cheie de comisari, acestea revin statelor puternice.