saptamana de lucru de 35 de ore. Cresterea constanta a productivitatii muncitorilor occidentali, in special din sectorul industrial, nu mai poate compensa diferenta enorma dintre salariile vesticilor si ale noilor veniti in Uniune. Conditiile puse de catre patroni muncitorilor de la Siemens, Mercedes sau Robert Bosh sunt simple: „fie acceptati sa munciti mai mult pe aceeasi bani, fie plecam in Ungaria, Polonia, Cehia sau alta tara care ofera „umbrela” Uniunii, dar la costuri mult mai mici.” Pana acum, in Germania lucrurile au mers bine pentru patroni. Muncitorii de la o fabrica nerentabila de telefoane mobile apartinand concernului Siemens au acceptat o saptamana de lucru de 40 de ore, pentru salarii corespunzatoare unei medii de 35 de ore. In schimul acceptului, salariatii isi pastreaza cativa ani slujbele. Mai greu a fost in cazul Mercedes, care detinea o fabrica rentabila in sudul Germaniei, nu suficieint de performanta insa la nivel global. Aici, managerii au incercat sa „indulceasca pilula” pentru lucratori, afirmand ca isi vor reduce si ei salariile cu 10%, in semn de solidaritate cu angajatii. O data gheata fiind sparta, si mangeri din Elvetia si tarile nordice (dependente de exporturile industriale) au inceput sa vorbeasca despre lungirea programului de lucru. Este deci posibil ca „bulgarele de zapada” sa creasca si sa ia viteza. Sub presiunea esticilor, dar si a evolutiilor globale, saptamana scurta de lucru poate deveni amintire pentru muncitorii vestici. Totusi, lupta nu va fi usoara. De exemplu, in Franta, ultimul guvern socialist a legiferat saptamana de munca de 35 de ore. Aici, va trebui ca afaceristii sa faca lobby pe langa niste politicieni destul de reticenti in a pierde sprijinul sindicatelor. Cum va arata totusi saptamana de lucru in Europa? Modelul pare sa se afle peste Canalul Manecii. Lucratorii britanici muncesc frecvent 42 sau chiar 45 de ore, practica contractului colectiv de munca este putin raspandita, iar contractul temporar de munca este la el acasa. La randul lor, britanicii s-au inspirat din evolutiile de peste Ocean. Aici, muncitorii au cea mai lunga saptamana de lucru si foarte putine zile libere sau sarbatori. In Europa exista insa praguri greu de trecut, chiar si sub amenintarea somajului. La nivelul Uniunii Europene este stabilita o medie de maximum 48 de ore lucratoare pe saptamana, o pauza legala acolo unde lucrul dureaza mai mult de 6 ore pe zi si concediu platit de minimum patru saptamani.Lucratorii romani sunt scutiti de emotii, cel putin la prima vedere. Codul muncii stipuleaza ca angajatii permanenti lucreaza maximum 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, ceea ce inseamna 40 de ore pe saptamana. Dar, fata de alte tari europene, angajatii din Romania lucreaza multe ore suplimentare, ceea ce sugereaza ca saptamana „normala” de lucru este mai lunga. Trendul inregistrat in cazul Europei nu poate decat sa continue. La nivel mondial, tarile se intrec in a acorda conditii cat mai favorabile firmelor care, beneficiind de avantajele globalizarii, pot migra fara probleme in alte tari sau chiar continente. De frica sa nu-si piarda contribuabilii la buget, guvernele europene vad deja cu alti ochi incercarile companiilor de a lungi programul de lucru. „Flexibilitatea” pare sa fie un cuvant magic pentru sindicate, dar si pentru manageri si guverne. Lucratorii pot munci mai mult daca exista un volum mare de lucru. Cu alte cuvinte, nu este instituita (cel putin pentru moment) obligativitatea unui program mai lung de munca. Nuanta pastreza curat obrazul sindicatelor si da totodata mana libera managerilor.Schimbarea istorica de directie de pe piata europeana a muncii survine dupa mai bine de 150 de ani de lupta pentru imbunatatirea conditiilor de munca si, evident, scurtarea perioadei de lucru efectiv. Primele incercari in acest sens s-au inregistrat in anii 1830, cand o seama de parlamentari britanici au propus o legislatie care sa limiteze munca celor cu varste sub 18 ani la 10 ore pe zi.
numarul mediu de ore lucrate Intr-o saptamana
Britanicii sunt cei mai harnici lucratori europeni. Ei muncesc in medie 44 de ore pe saptamana, cu 4 mai multe decat francezii si germanii. Teoretic, stam binisor la capitolul ore lucrate; in medie, 40. Asa spune Codul muncii. Exista insa sectoare unde orele suplimentare sunt regula, ceea ce mareste indirect saptamana de lucru din Romania la circa 42 de ore. Expertii afirma ca tendinta de crestere a saptamanii de lucru din Germania sau Franta va incetini exodul firmelor occidentale catre Est. Salariile foarte mici si umbrela legislativa a Uniunii Europene garanteaza statelor nou venite un aflux constant de investitii straine.
veniturile medii orare In uniunea europeana si Tarile candidate
Productivitatea muncii scazuta se traduce printr-un nivel extrem de mic al salariului orar.
Un roman castiga cam 1,5 euro pe ora, in timp ce un danez primeste pentru 60 de minute de munca 25 de euro. Fata de media europeana, stam ceva mai bine. Salariul mediu din tara noastra este de „doar” 10 ori mai mic. Nivelul salariilor ar putea atrage multe firme dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, cu conditia ca investitorii sa gaseasca acelasi mediu de afaceri sau macar unul cat de cat similar.
