“Turcia a continuat să se îndepărteze de Uniunea Europeană, cu o serioasă dare înapoi în domeniile statului de drept și a drepturilor fundamentale”, deplânge raportul.
“Politica externă a Turciei este din ce în ce mai mult în contradicție cu prioritățile UE”, adaugă raportul.
Tensiuni și dispute în creștere
În cadrul negocierilor de aderare, nicio decizie nu poate fi luată pentru a deschide un nou capitol sau a închide unul din cele care sunt deschise, conchide raportul, care va fi discutat de statele membre.
“Ei sunt cei care decid viitorul relațiilor cu Turcia. Comisia pune în practică deciziile lor”, a subliniat comisarul însărcinat cu extinderea, Oliver Varhelyi.
Tensiunile și disputele s-au înmulțit în ultimele luni între UE și Turcia.
Descoperirea în ultimii ani a unor mari zăcăminte de gaze în Mediterana de Est a ascuțit revendicările țărilor riverane ca Grecia, Cipru, Turcia, Egipt și Israel și a relansat disputa privind frontierele maritime.
Ankara este pe de altă parte angajată în Libia, în sprijinul guvernului de uniune națională, și în Siria, contra forțelor kurde, aliate ale coaliției internaționale contra Statului Islamic, din care fac parte mai mulți membri ai UE, scrie LA LIBRE BELGIQUE.
Frontul azer
Guvernul turc susține de altfel forțele azere angajate împotriva separatiștilor armeni în Nagorno Karabah.
Ministerele de Externe ale Turciei și Azerbaidjanului au negat că Turcia ar interveni direct sau ar folosi mercenari, deși președintele Erdoğan s-a angajat să sprijine “Azerbaidjanul frate” prin “toate mijloacele de care dispunem”.
De cealaltă parte, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, și-a întețit acuzațiile potrivit cărora vajnicul său dușman, Turcia, a intervenit deja militar de partea Azerbaidjanului, el pretinzând că președintele Recep Tayyip Erdoğan urmărește să-și extindă influența în regiune.
”Armenia și Karabah au devenit acum un front între civilizații”, a declarat Pashinyan pentru revista Time într-un interviu telefonic acordat pe data de 2 octombrie, el acuzându-l totodată pe Erdoğan că a trimis în regiune între 1500 și 2000 de “teroriști“ care să lupte în sprijinul Azerbaidjanului, o țară cu care Turcia întreține puternice relații culturale și economice.