De la o poziție multă vreme binevoitoare față de Rusia la o admitere a „naivității colective” în fața ambițiilor lui Vladimir Putin, extrema dreaptă franceză și liderul său Marine Le Pen și-au schimbat discursul asupra chestiunii ucrainene, în timp ce se străduiesc să impună o linie reală.

Extrema dreaptă a recunoscut o naivitate colectivă în ceea ce privește voința expansionistă a lui Vladimir Putin

În februarie 2022, invadarea rusă a Ucrainei a bulversat marile mișcări de extremă dreaptă din Europa, care au oscilat între loialitatea ideologică față de Vladimir Putin și solidaritatea cu Kievul, indicând totodată responsabilitatea – în ochii lor – a Occidentului în conflict.

Joi, în ajunul împlinirii unui an de la izbucnirea războiului, președintele Adunării Naţionale (RN) Jordan Bardella a recunoscut, în cotidianul „L’Opinion”, „o naivitate colectivă în ceea ce privește voința expansionistă a lui Vladimir Putin”.

Cu două săptămâni mai devreme, europarlamentarul s-a ridicat în hemiciclul de la Bruxelles pentru a-l aplauda pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski împotriva sfaturilor altor parlamentari RN. Europarlamentarul Thierry Mariani, unul dintre cei mai rusofili dintre aleșii francezi, a sărit peste sesiune.

Însăşi Marine Le Pen surprinsese săptămâna precedentă mergând la o cină organizată de președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, cu ocazia vizitei la Paris a omologului său ucrainean. Partidul de extremă-dreapta francez începe un viraj? Multă vreme, doamna Le Pen nu și-a ascuns un interes pentru Vladimir Putin care, de altfel, o primise la Kremlin în 2017, la o lună după ce candidata la președinția franceză recunoscuse fără rezerve referetndumurile care ratificau invazia rusească în Crimeea și condamnase sancțiunile europene, relatează La Libre Belgique.

Ucraina nu va trebui să fie sacrificată, dar nu poate decide totul

De asemenea, ea este încă într-un proces de rambursare a unui împrumut de nouă milioane de euro unui creditor rus, legat de foști militari. Dar ofensiva Moscovei împotriva Kievului a forțat treptat partidul francez de extremă dreaptă să-și denunțe prieteniile din trecut.

Deşi a recunoscut „agresiunea” lui Putin, candidata Le Pen a contestat în primăvara anului trecut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, dublându-şi şi criticile la adresa NATO. Propăvăduitoare a „rezolvării diplomatice a conflictului”, doamna Le Pen a criticat în mod constant livrarea de arme franceze trupelor ucrainene, în special armele Caesar. Livrări de armament pe care Jordan Bardella nu le mai contestă în ansamblu.

La începutul lunii decembrie, RN se abținuse din nou de la votul pentru o rezoluție în Adunarea Națională prin care se afirma „cel mai total sprijin pentru Kiev”. Practic, lepeniștii nu s-au răzgândit cu adevărat în privința conflictului ucrainean și a soluționării lui: „Obiectivul unei puteri de echilibrare precum Franța, în mod normal, este pacea: Ucraina nu va trebui să fie sacrificată, dar nu poate decide totul”, afirmă un deputat RN, potrivit căruia „dacă Ucraina va câștiga, va însemna că NATO a intrat în război și, prin urmare, este un război mondial”.

Zelenski va rămâne un interlocutor al Franței în anii următori

Dar dacă „Războiul de o sută de ani”, cu care ei compară situaţia actuală, nu îi mulţumeşte mai mult, acum este momentul discreţiei în această problemă. „Oamenii obosesc…”, observă Renaud Labaye, secretar general al grupului RN la Adunarea Națională și apropiat de Marine Le Pen. Chiar dacă aceasta din urmă „a mers pe front când Emmanuel Macron s-a arătat un pic belicist, nu am ajuns la un grad în care să merite să-i punem stop președintelui Republicii”, continuă el.

Strategii Adunării Naţionale (RN) au mai constatat că pariul lor de acum un an pe o neîncredere în opinia publică față de ajutorul francez adus Ucrainei s-a dovedit a fi pierdut. În ajunul împlinirii a un an de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, Adunarea Generală a ONU cere o retragere „imediată” a trupelor ruse, cerând o pace „justă și de durată”. Rezoluția a primit 141 de voturi pentru, șapte împotrivă și 32 de țări s-au abținut, inclusiv China și India.

Potrivit unui sondaj Ipsos publicat marți, 56% dintre francezi sunt „în favoarea sprijinului continuu al Franței pentru Ucraina până când toate forțele ruse se vor retrage de pe teritoriul revendicat de Ucraina” (23% împotrivă), sprijin care scade la 42% în rândul RN. simpatizanți, dar tot mai mare decât cei 39% care se opun. Schimbându-și poziția, partidul de extremă-dreaptă vrea mai presus de toate să evite insultarea viitorului: „Zelenski va rămâne un interlocutor al Franței în anii următori”, a explicat miercuri Jordan Bardella, proiectându-se în urma lui Emanuel Macron.

„Rezistenţii din 45”, a criticat purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, în acest proces: „când văd că propriul lor electorat s-a îndepărtat complet de tabăra rusă, ne joacă eroare colectivă „.