Pro-rusă, ea denunță transformarea Europei într-o „zonă de instalare africană”. Îngrijorător este că extrema dreapta crește spectaculos în ultimele sondaje, pe un discurs xenofob și populist, ca întotdeauna în istorie.

AfD susține în special suprimarea spațiului Schengen și revenirea controalelor la frontierele naționale, dizolvarea Parlamentului European, retragerea din zona euro, ceea ce ar însemna o revenire la Deutsche Mark. Alianța cu Statele Unite este criticată în favoarea restabilirii legăturilor cu Rusia.

„Europa trebuie să-și constituie propriul pol în cadrul ordinii mondiale multipolare și să se emancipeze de orice dominație a unei mari puteri. Dacă nu face acest lucru, ne amenință apolitismul și haosul”, a rezumat Hans Neuhoff, delegat de la Bonn și candidat pe lista prezentată de formațiune la alegerile europene.

Ideea dizolvării UE a fost abandonată

Doar ideea dizolvării UE, menționată într-un document pregătitor pentru congres, a fost abandonată, dar califică, totuși, Uniunea celor Douăzeci și Șapte drept „ eșec”. AfD preferă o „comunitate economică și de interese europene”. Conceptul este apropiat de cel definit de Marine Le Pen în campania prezidențială a Franței, dar aceasta este una dintre puținele concesii făcute de AfD, ambele formațiuni fiind membre ale grupului Identitate și Democrație Europeană.

Parlamentul European, în care AfD aspiră să dețină un număr mai mare de deputați prin votul din 2024, este „ales într-o manieră nedemocratică” , spune Alternativa pentru Germania care cere ca PE să-și delege competența legislativă Consiliului – instituția care reprezintă șefii statelor membre. Acest transfer de competențe va fi efectiv „până când lucrurile se vor schimba”, adaugă vag textul supus votului delegaților.

Ca Rassemblement Naționale în Franța, pe care capul de listă Maximilian Krah îl critică pentru moderație, AfD pledează pentru revenirea controlului la frontierele naționale- observa cotidianul francez Le Figaro. Dar partidul precizează, în plus, că „barierele” trebuie să fie „fizice” , dotate cu „supraveghere tehnică” și monitorizate grație „detașării vameșilor” . În plus, cuvântul imigrație este menționat de aproape treizeci de ori în program.

„De ceea ce trebuie să ne temem cu adevărat nu sunt schimbările climatice provocate de om. Schimbarea populației provocată de om va transforma vechea Europă într-o zonă de instalare pentru milioane de africani și marocani ”, a declarat Irmhild Bossdorf, delegat din Renania de Nord-Westfalia, în partea de vest a Germaniei.

Ocupația americană

Pe plan diplomatic, ancorarea vestică și atlantică a UE pare parțial pusă sub semnul întrebării chiar dacă apartenența la NATO nu este pusă în discuție.

„Germania nu este o țară liberă și suverană. Este ocupată de Statele Unite din punct de vedere militar, politic, economic și în spirit ”, s-a plâns un ales bavarez, Jurij Kofner, susținând unghiul favorit de atac al Kremlinului.

Tonul programului este mai neutru, considerând că „interesele economice ale Statelor Unite diferă din ce în ce mai mult de cele ale Europei”. În timp ce deplânge „suferința” cauzată de războiul din Ucraina , partidul solicită „să se lucreze pentru pace în relațiile germano-ruse”, și asta implică, în special, ridicarea sancțiunilor împotrivă Rusiei.

Deși moderate de conducerea AfD, aceste ieșiri confirmă radicalizarea partidului și contrastează cu climatul de reținere care predomină în politica germană și de care cetățenii sunt atașați în mod tradițional. Politologii văd în această mișcare mâna liderului de partid din Turingia, Björn Höcke, a cărui ramură ultra a fost dizolvată oficial, dar a cărei umbră a plutit pe parcursul celor cinci zile de congres.

Maximilian Krah, numit cap de listă la alegerile din primăvara anului 2024, avocat catolic în vârstă de 46 de ani, tată a opt copii din trei căsătorii diferite, întruchipează virajul la dreapta luat de AfD în perspectiva următoarelor alegeri europene. În hemiciclul de la Strasbourg, el a fost suspendat temporar de grupul său Identitate și Democrație pentru că l-a susținut pe Eric Zemmour mai degrabă decât pe Marine Le Pen în timpul ultimelor alegeri prezidențiale din Franța, consemnează Le Figaro.

Peste 23% dintre germani ar vota AfD

AfD navighează astăzi pe eșecurile guvernului Scholz și exploatează nemulțumirea locuitorilor din municipiile copleșite de afluxul de refugiați. Alternative fur Deutschland, înființat în urmă cu zece ani, a înregistrat în ajunul congresului care a confirmat virajul spre extrema dreapta, un nou record în sondaje. Potrivit unui studiu al Institutului Yougov, 23% dintre germani spun că sunt pregătiți să voteze pentru el la alegerile federale, la doar patru puncte în spatele CDU, care, la rândul său, pierde teren.

La înființare, în 2013, AfD a fost supranumit „partidul profesorilor”, referire la academicienii conservatori, specialiști în economie și drept, în special din CDU, nostalgici după Deutsche Mark și care pledează pentru dizolvarea zonei euro. La vremea respectivă tema nu a prins la alegători. Decizia Angelei Merkel, în 2015, de a primi peste 1 milion de refugiați sirieni i-a dat un nou elan, transformându-l într-un partid anti-imigranți, putem citi in Le Figaro.

Progresul partidului datorită cauzei anti-vaccin și atacului asupra mișcărilor de „proclimat”

Privat de temele migrației în timpul pandemiei, partidul și-a recăpătat sănătatea susținând cauza anti-vaccin, apoi atacând mișcările „proclimat”. El îi numește pe liderii ecologiști „depravați” și „gunoi”. Și beneficiază, spre deosebire de Franța, de absența unui pol de radical la stânga, întruchipat anterior de Die Linke.

Mai îngrijorător pentru adversarii săi, AfD progresează și în vestul țării. Ea realizează cele mai spectaculoase performanțe (până la peste 10%) în cele trei landuri de frontieră ale Beneluxului și Franței, bastionuri tradiționale ale CDU și SPD, potrivit Institutului Dawum.