Pieţele de capital au pierdut anul trecut peste 28.000 miliarde dolari, jumătate din capitalizarea din urmă cu un an. Analiştii şi-au reactualizat de mai multe ori estimările asupra crizei actuale, iar referinţa s-a deplasat tot mai mult în trecut, rapoartele luând acum în considerare marea depresiune din 1930. BVB a pierdut faţă de maxime 80-90% pe indicele BET, respectiv BET-FI, caracterul de piaţă emergentă punându-şi amprenta asupra amplitudinii corecţiilor. Acum e vizibil
Pieţele de capital au pierdut anul trecut peste 28.000 miliarde dolari, jumătate din capitalizarea din urmă cu un an. Analiştii şi-au reactualizat de mai multe ori estimările asupra crizei actuale, iar referinţa s-a deplasat tot mai mult în trecut, rapoartele luând acum în considerare marea depresiune din 1930. BVB a pierdut faţă de maxime 80-90% pe indicele BET, respectiv BET-FI, caracterul de piaţă emergentă punându-şi amprenta asupra amplitudinii corecţiilor. Acum e vizibilă latura mai puţin pozitivă a acestei încadrări, însă în momentul revenirii, creşterile din pieţele în dezvoltare sunt în general mai consistente. În trend cu piaţa au mers şi băncile: BRD a ajuns la o capitalizare de 680 milioane euro, iar TLV, la 150 milioane.
Marjele de profit se îngustează, dinamica activelor se va reduce drastic, însă proiecţiile pentru 2009 rămân optimiste în rândul celor mai mari bănci din România. Andreas Treichl, CEO Erste, a afirmat că Erste va raporta profit şi în acest an, iar BCR care a avut rezultate foarte bune în 2008 va face un profit important şi în 2009, deşi unii analişti se îndoiesc. Sorin Popa, director general adjunct al BRD, anunţă că banca va înregistra profit bun şi în 2009, excluzând posibilitatea de a intra pe pierdere, indiferent de situaţia mai dificilă din economie.
Erodarea marjelor de profitabilitate va afecta mai mult băncile de dimensiuni reduse, iar cele mari ar putea profita de conjunctură. Sistemul financiar va continua să fie locomotiva economiei, băncile fiind primele care vor semnala sfârşitul crizei. E nevoie însă de investitori instituţionali puternici, de tipul fondurilor de pensii. Însă, deocamdată, forţele sunt potrivnice: piaţa e în scădere, fondurile de pensii s-au refugiat pe piaţa monetară, contribuţiile la pilonul II au fost limitate la 2%, există discuţii cu privire la garantarea unui randament cel puţin egal cu rata inflaţiei.
Toate acestea nu fac decât să contureze luarea unor poziţii extrem de defensive, sărind astfel între extreme: de la exuberanţa iraţională la aversiunea exagerată faţă de risc, de la produse financiare derivate foarte complexe la tradiţionalism, de la globalizare la protecţionism intern. Toate în detrimentul unei dezvoltări dinamice a pieţelor.