ExxonMobil a dat în judecată Comisia Europeană din cauza obligațiilor privind stocarea carbonului. Gigantul petrolier contestă regulile UE

Grupul petrolier american ExxonMobil a deschis o acțiune juridică împotriva Comisiei Europene, contestând regulile Uniunii Europene care obligă producătorii de petrol și gaze să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de stocare a dioxidului de carbon (CO₂). Disputa ar putea afecta eforturile Bruxelles-ului de a transfera o parte din costurile tranziției energetice asupra companiilor din industria combustibililor fosili.

ExxonMobil dă în judecată Comisia Europeană

Potrivit unui document oficial al Comisiei Europene, trei companii din grupul ExxonMobil au depus o notificare de arbitraj în baza Tratatului privind Carta Energiei (ECT). Procedura se desfășoară conform regulilor stabilite de Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional.

Tratatul privind Carta Energiei este un acord internațional încheiat după Războiul Rece, conceput inițial pentru protejarea investițiilor în state instabile, foste comuniste. Ulterior, documentul a devenit controversat deoarece permite companiilor din sectorul energetic să dea în judecată guvernele atunci când consideră că anumite măsuri legislative le pot afecta profiturile estimate.

Companiile care contestă acum reglementările europene sunt ExxonMobil Petroleum & Chemical, înregistrată în Belgia, ExxonMobil Luxembourg și ExxonMobil Netherlands. Acestea vizează prevederile din Actul privind industria cu zero emisii nete (Net Zero Industry Act – NZIA), referitoare la obligațiile producătorilor de petrol și gaze în domeniul stocării carbonului, conform Euronews.

Mai exact, disputa privește componenta de infrastructură pentru stocarea dioxidului de carbon, care stabilește un obiectiv la nivelul Uniunii Europene de atingere a unei capacități de injectare a CO₂ de cel puțin 50 de milioane de tone anual până în 2030. Pentru realizarea acestui obiectiv, producătorii autorizați de petrol și gaze trebuie să contribuie la dezvoltarea capacităților necesare.

Cerințele stricte impuse de UE, imposibil de îndeplinit din cauza procedurilor îndelungate de autorizare și a costurilor ridicate

ExxonMobil susține că cerințele climatice stricte impuse de Uniunea Europeană sunt imposibil de îndeplinit din cauza procedurilor îndelungate de autorizare și a costurilor ridicate. Documentul Comisiei Europene nu precizează data exactă la care a fost lansată contestarea, însă informațiile apărute anterior în presă indică faptul că aceasta ar fi fost depusă în luna iulie.

Conform Actului privind industria cu zero emisii nete, producătorii autorizați de petrol și gaze trebuie să contribuie la atingerea obiectivului european de 50 de milioane de tone de capacitate anuală de injectare a CO₂ până la 31 decembrie 2030. Regulile pornesc de la principiul potrivit căruia societățile care extrag combustibili fosili ar trebui să participe și la construirea infrastructurii necesare gestionării emisiilor de carbon generate de activitățile economice.

ExxonMobil contestă principiul responsabilității poluatorului

Confruntarea juridică ar putea reprezenta un test important pentru capacitatea Bruxelles-ului de a obliga companiile din industria combustibililor fosili să suporte o parte din costurile tranziției energetice.

Disputa apare într-un moment în care Comisia Europeană amână deja prezentarea propunerii privind noile reguli referitoare la infrastructura și piețele pentru transportul dioxidului de carbon. Propunerea respectivă era programată inițial pentru trimestrul al treilea al anului.

Obligațiile prevăzute de Actul privind industria cu zero emisii nete sunt detaliate suplimentar prin două măsuri europene. Prima stabilește pragul de producție care determină ce companii intră sub incidența reglementărilor, în timp ce a doua decizie stabilește contribuțiile necesare la capacitatea de injectare a CO₂.

Sunt exceptate companiile care produc mai puțin de 610.000 de tone echivalent petrol sau care reprezintă mai puțin de 5% din producția totală a Uniunii Europene. În total, 44 de mari producători de petrol și gaze trebuie să respecte aceste obligații.

ExxonMobil susține că Uniunea Europeană a încălcat mai multe prevederi ale Tratatului privind Carta Energiei. Acuzațiile vizează încălcarea principiilor tratamentului echitabil și just, nediscriminării și protejării investițiilor împotriva exproprierii.

Companiile din grupul american au anunțat că intenționează să solicite măsuri provizorii pentru suspendarea obligației

Potrivit documentului Comisiei Europene, companiile din grupul american au anunțat că intenționează să solicite măsuri provizorii pentru suspendarea obligației de injectare a dioxidului de carbon în subteran, în ceea ce privește subsidiarele afectate de reglementările europene.

Cazul ridică întrebări cu privire la limitele responsabilității financiare pe care Uniunea Europeană o poate impune producătorilor consacrați de combustibili fosili pentru dezvoltarea infrastructurii necesare tranziției energetice.

Comisia Europeană prezintă obiectivul de 50 de milioane de tone drept un instrument pentru accelerarea dezvoltării tehnologiilor de captare și stocare a carbonului. Acestea sunt considerate importante pentru reducerea emisiilor în sectoarele industriale în care diminuarea poluării este dificil de realizat.

Totuși, tehnologia este criticată de Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (Institute for Energy Economics and Financial Analysis – IEEFA), care o consideră costisitoare și insuficient demonstrată.

Reglementările europene introduc o responsabilitate directă pentru producătorii de petrol și gaze, în loc să lase dezvoltarea capacităților de stocare a carbonului exclusiv în seama finanțării publice sau a investițiilor private voluntare.

Prin urmare, disputa ar putea avea consecințe care depășesc investițiile individuale ale ExxonMobil. Dacă societățile americane obțin câștig de cauză, ar putea fi afectată inclusiv baza juridică sau modalitatea de aplicare a mecanismului european prin care producătorii de combustibili fosili sunt obligați să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de stocare.

În prezent, Comisia Europeană analizează notificarea primită și pregătește un răspuns. Documentul nu precizează ce despăgubiri solicită ExxonMobil și nici care ar putea fi expunerea financiară a Uniunii Europene în acest litigiu.

Comisia Europeană promovează un nou proiect de captare și stocare a carbonului

Acțiunea juridică intentată de ExxonMobil apare într-un moment în care Comisia Europeană continuă să susțină tehnologiile de captare și stocare a carbonului ca parte importantă a strategiei climatice europene.

În luna septembrie, comisarul european pentru acțiune climatică, Wopke Hoekstra, a salutat lansarea celei mai mari instalații de captare a carbonului din Europa, amplasată în Olanda.

Noua instalație Yara, situată în Sluiskil, este proiectată pentru captarea a 800.000 de tone de dioxid de carbon anual. Potrivit estimărilor prezentate pentru proiect, această capacitate ar urma să reducă emisiile fabricii cu 25%.

Dioxidul de carbon captat va fi transformat în stare lichidă, transportat cu nave și depozitat la mare adâncime sub fundul mării, în Norvegia, prin intermediul proiectului Northern Lights.

Obstacole importante în atingerea obiectivelor europene

Bergur Rasmussen, fost europarlamentar danez și actual conducător al organizației de advocacy CCS Europe, consideră că obiectivul Uniunii Europene de a ajunge la o capacitate de injectare de 50 de milioane de tone de CO₂ până în 2030 este unul ambițios, dar nu reprezintă o țintă garantată.

Acesta a atras atenția asupra diferenței semnificative dintre capacitățile existente și cele necesare pentru atingerea obiectivului european.

Potrivit datelor proprii ale Comisiei Europene, Uniunea dispune în prezent de o capacitate operațională de injectare a dioxidului de carbon de numai 3,54 milioane de tone. În același timp, capacitatea de injectare estimată pentru proiectele aflate în dezvoltare este de 27,1 milioane de tone.

Prin urmare, există un decalaj important care trebuie recuperat în cei patru ani rămași până la sfârșitul deceniului.

Rasmussen a identificat drept principală provocare capacitatea tehnologiei de captare și stocare a carbonului de a se extinde suficient de repede pentru a răspunde nevoilor industriei și pentru a furniza o soluție viabilă și sustenabilă.

Aceasta este una dintre problemele pe care Comisia Europeană urmează să le abordeze prin propunerea privind infrastructura și piețele pentru transportul dioxidului de carbon. Cu toate acestea, nu este clar dacă acțiunea juridică inițiată de ExxonMobil are vreo legătură cu întârzierea prezentării propunerii europene și nici cât de realizabil este planul Bruxelles-ului.