Studiul are la bază un sondaj desfăşurat în luna martie 2012, în cadrul căruia au fost chestionaţi peste 1.500 de executivi de top din 50 de ţări din întreaga lume.
Doar 31% dintre cei intervievaţi au declarat că intenţionează să se implice într-o activitate de achiziţii în următoarele 12 luni, în scădere faţă de nivelul de 41% înregistrat în octombrie 2011. Aceasta este cea mai mică valoare înregistrată de la primul barometru Ernst & Young, realizat la sfârşitul anului 2009. În schimb, numărul companiilor care caută să vândă active a crescut de la 26% la 31% – în creştere cu 5%.
Care companii sunt cel mai înclinate spre achiziţii
În ceea ce priveşte achiziţiile, companiile din domeniul serviciilor financiare, biotehnologiei, de petrol şi gaze, de tehnologie şi de produse de larg consum au declarat că sunt interesate să facă tranzacţii. Companiile din domeniul minier şi metalurgic, auto, al energiei şi utilităţilor sunt mai puţin încrezătoare în privinţa unor viitoare implicări în activităţi de fuziuni şi achiziţii. Companiile cu sediul în India, Marea Britanie, SUA şi Germania s-au clasat printre cele mai predispuse să se implice în tranzacţii, în timp ce omoloagele lor din Japonia şi Rusia s-au dovedit mai precaute. La întrebarea referitoare la pieţele ce sunt vizate pentru tranzacţii, primele cinci menţionate au fost China, India, SUA, Brazilia şi Indonezia.
În ciuda contextului economic actual mult mai favorabil pentru revitalizarea tranzactiilor, principala caracteristică a politicii de fuziuni şi achiziţii rămâne mai degrabă prudenţa, decât încrederea. Cu un acces mai bun la credite şi dispunând de lichidităţi, multe companii au acum mijloacele şi metodele de a face tranzacţii, însă motivaţia lor este temperată de îngrijorările privind soliditatea şi durabilitatea redresării economice globale. Temerile companiilor în privinţa activităţii de fuziuni şi achiziţii pe termen scurt sunt determinate şi de imposibilitatea de a avea o perspectivă pe termen lung pentru anumite aspecte critice, cum ar fi valoarea de piaţă.
Acest decalaj între încrederea economică şi activitatea tranzacţională a companiilor este evidenţiat de datele recente. Astfel, la nivel global, volumul de fuziuni şi achiziţii a scăzut cu 22% în primul trimestru din 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cumpărăm cu banii jos
Combinaţia dintre creşterea profitului operaţional, reducerea costurilor prin programe dedicate şi prudenţa faţă de risc a dus la acumularea unor cantităţi importante de lichidităţi de către marile companii globale. Dintre companiile care au declarat fie că se vor angaja din nou în activităţi de fuziuni şi achiziţii, fie că se gândesc să o facă, aproape jumătate au spus că vor folosi aceste lichidităţi ca principală sursă de plată. Creditarea ca mijloc de finanţare, a înregistrat o creştere modestă în popularitate – generată de costurile ceva mai scăzute şi de o mai mare încredere a mediului de afaceri în disponibilitatea creditelor. Procentul celor care ar folosi credite pentru a finanţa o achiziţie a crescut la 39%, de la nivelul de 33% înregistrat cu şase luni în urmă.
Tot mai multe companii vând active prin operaţiuni de dezinvestire
Atitudinea, în general conservatoare a respondenţilor faţă de strategia de fuziuni şi achiziţii se reflectă şi în accentul pe care îl pun pe crearea de valoare prin creştere organică, optimizarea portofoliului şi dezinvestire. Procentul companiilor care intenţionează să vândă active în următoarele 12 luni a crescut de la 26%, în octombrie 2011, la 31% în prezent. Companiile tind să se se concentreze pe optimizarea operaţiunilor lor şi continuă să fie interesate de creşterea volumului de lichidităţi. Tot mai multe companii au tendinţa să se concentreze pe ceea ce se întâmplă în interiorul organizaţiilor lor – pe gestionarea eficientă a portofoliilor şi a activelor non-core – mai degrabă decât pe ceea ce se întâmplă în exterior – la potenţialele oportunităţi de cumpărare.
Dezinvestirea este mai pronunţată, cu precădere, în America de Nord. E de aşteptat, totodată, ca aceasta să crească şi în Europa şi Japonia, în următoarele luni, pe măsură ce companiile vor căuta să se repoziţioneze ca urmare a crizei din zona Euro şi a estimărilor de îmbunătăţire a contextului economic.
Sectoarele cele mai susceptibile de a adopta decizii de dezinvestire sunt: petrol şi gaze, biotehnologie, produse de larg consum, minier, metalurgic, energetic şi de utilităţi. Companiile cu sediul în Brazilia, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Canada sunt printre cele mai înclinate să vândă din active.
Perspective economice mai optimiste cu o schimbare mai marcantă în pieţele dezvoltate
Sondajul a demonstrat cât se poate de clar că ascensiunea încrederii economice este alimentată de încrederea generală în mediul de afaceri. Proporţia celor care consideră că situaţia economică mondială e pe cale de a se îmbunătăţi a crescut de la 26% în octombrie 2011, la 52% în aprilie 2012. Numai 20% dintre respondenţi au rămas pesimişti în ceea ce priveşte starea economiei faţă de 37% înregistraţi acum şase luni.
Indicatorii care măsoară nivelul de încredere în business au marcat o ameliorare generală. Astfel, s-au consemnat valori crescute ale încrederii în obţinerea unor rezultate financiare pozitive, în creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, în accesul la credite şi ameliorarea mediului de reglementare. Singurul indicator în declin a fost cel al proporţiei de respondenţi care cred într-o perspectivă pozitivă a stabilităţii pe termen scurt, care a scăzut de la 14% în octombrie 2011, la 5% în prezent.
Încrederea în economie şi afaceri a revenit cel mai puternic în SUA şi în diverse zone ale Europei, inclusiv în Franţa şi în Marea Britanie. În contrast, încrederea în pieţele emergente a rămas la fel sau a scăzut, în special în cazul Indiei.
Relaxarea din zona Euro, ca urmare a restructurării datoriei Greciei şi perspectivele pozitive ale pieţei din SUA comparativ cu sfârşitul de an 2011, au dat mai multă încredere marilor corporaţii în ceea ce priveşte starea de sănătate a economiei globale. Cu toate acestea, ţinând cont de faptul că 86% dintre companiile globale susţin că afacerile lor au fost afectate de criza continuă din zona Euro, există indicii că această recuperare a încrederii ar putea fi una fragilă şi dificil de susţinut.
Ce se va întâmpla în continuare?
În ciuda îmbunătăţirii performanţelor economice şi a creşterii modeste a încrederii în afaceri, companiile rămân extrem de precaute, mai ales în ceea ce priveşte perspectivele pe termen scurt.
În condiţiile în care redresarea economică globală rămâne încă una fragilă, companiile nu sunt dispuse să-şi aloce timpul şi resursele pentru fuziuni şi achiziţii iar atitudinile de tipul acumulării defensive de lichidităţi vor continua să reprezinte regula de bază. Cu toate acestea, ar putea veni un moment când acţionarii vor pune presiune sau guvernele vor încuraja companiile să facă ceva cu excesul lor de lichidităţi. În eventualitatea în care acest lucru se va întâmpla, am putea asista la o creştere a activităţilor de fuziuni şi achiziţii.
