Legislaţia ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 nu oferă angajatorilor soluţii pentru problemele ce au aparut deja în practică, cum ar fi în cazul transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, consideră specialiștii de la compania de servicii profesionale EY România.
„Anul 2017 a fost unul dintre cei mai tulburi din punct de vedere al predictibilităţii cadrului fiscal, sporind, mai ales pe finalul său, incertitudinea mediului de afaceri privind taxarea muncii, plata TVA sau impozitarea microîntreprinderilor. Anul 2018 va fi cu siguranţă anul așezării fiscale, în care vom încerca să punem ordine în multitudinea de măsuri mai mult sau mai puţin clare pe care companiile au fost nevoite să le adopte din 2017”, a declarat Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
Modificări substanțiale sunt aduse nu doar veniturilor de natură salarială, ci și celor din activități independente. Deşi acestea au trecut mai mult neobservate, cert este că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale plătite pentru veniturile din activități independente sunt disproporționat mai mici decât cele pentru veniturile de natură salarială. Această măsură poate favoriza o migrare discutabilă a forței de muncă de la contracte de angajare la forma de colaborare pe PFA.
„Dat fiind că mediul privat nu s-a putut pregăti din timp pentru aceste modificări, eu sper că vom avea parte în perioada următoare de claritate și stabilitate fiscală, deoarece mediul privat va avea nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru implementarea acestor noi măsuri”, a spus Corina Mîndoiu, Senior Manager în cadrul companiei de servicii profesionale
Ce impact au modificările Codului fiscal asupra business-urilor
Reguli noi au fost stabilite pentru plata TVA, deductibilitatea anumitor cheltuieli, dar şi pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor.
Astfel, toţi plătitorii de impozit pe profit care îşi finanţează, nu doar consumul, ci mai ales investiţiile prin credite va trebui să ţină cont că s-au modificat substanţial regulile de deductibilitate pentru dobânzi. În încercarea de a adapta legislaţia locală la cea europeană, au fost introduse şi prevederi care reglementează relaţia cu societăţile străine controlate, pentru care vor fi necesare norme de implementare mai detaliate.
„Limita de venit pentru aplicarea regimului de microîntreprindere a fost crescută şi, astfel, un număr mare de contribuabili pun acum în balanţă simplificarea metodei de calcul a impozitului, pe de o parte, şi pierderea automată a statutului de plătitor de impozit pe profit şi a capacităţii de a utiliza pierderile fiscale acumulate, pe de alta. Pentru toate aceste noi reguli se vorbea în decembrie 2017 de necesitatea adaptării lor la condiţiile pieţei româneşti, dar această discuţie a rămas deschisă”, a afirmat Miruna Enache, partener, Divizia de impozite directe a EY România.
„Plata defalcată a TVA, o metodă prin care România a ales să lupte împotriva fraudei în domeniul TVA, a avut o istorie tumultoasă, dar a ajuns în cele din urmă la un final. Deşi nu sunt obligate să aplice acest sistem, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care fac achiziţii de la persoane care aplică sistemul vor fi nevoite să facă plata defalcată. Astfel, în realitate, obligaţiile companiilor au devenit mai complexe pentru că, pe lângă obligaţia de a verifica validitatea codului de TVA al furnizorilor sau dacă aceştia aplică TVA la încasare, companiile trebuie acum să verifice şi dacă aceşti furnizori sunt în sistemul TVA Split. Pentru a răspunde acestor cerinţe, EY a dezvoltat aplicaţia EY VAT check, care ajută companiile să verifice atât tranzacţii curente, cât şi precedente, simultan în toate bazele de date ANAF”, a explicat Ioana Iorgulescu, partener asociat la compania de servicii profesionale.
Tendinţele la nivel global în 2018 au impact şi în România
Climatul fiscal internaţional este, la rândul său, în continuă schimbare, iar modificările se concentrează pe creşterea transparenţei fiscale, pe de o parte, şi pe alocarea şi taxarea profitului în jurisdicţia în care este substanţa economică, pe de altă parte. Mai mult, este momentul crucial în care fiscalitatea internaţională se regândeşte după reguli noi, adaptate la noua realitate economică. În acest context, la nivel european se are în vedere o abordare unitară, la care România va trebui să adere, la fel ca şi celelalte ţări din Uniunea Europeană.
“Practica autorităților fiscale rămâne și în acest an arbitrară în ceea ce privește aplicarea normelor anti-abuz. Transpunerea în legislația internă a Normei Generale anti-abuz din Directiva 2016/1164 – pentru care termenul de implementare este 31 decembrie 2018, rămâne fără o finalitate practică, în condițiile în care lipsește încă procedura privind modul în care ANAF poate ignora sau reconsidera tranzacțiile contribuabilului. În aceste condiții, contribuabilul trebuie să depună prea multe eforturi pentru a demonstra oricând și pentru orice tranzacție că scopul urmărit la efectuarea acesteia este unul economic”, a declarat Alex Slujitoru, senior manager la EY România.