Tendințele actuale din piața forței de muncă și modul în care companiile pot utiliza noile oportunități care continuă să apară pentru atragerea și menținerea forței de muncă, au fost temele principale abordate în cadrul conferinței EY – Un Viitor Fară Frontiere, dedicată mobilității. Dacă în anii precedenți s-a vorbit despre transformarea pieței forței de muncă, care a fost nevoită să se adapteze la noua realitate pandemică și post-pandemică, în acest an principalul subiect este continuarea procesului de redefinire, în contextul schimbărilor macroeconomice la nivel global.
Care sunt tendințele în materie de mobilitate?
Un subiect intens dezbătut, tocmai ca parte a noilor curente apărute pe piața muncii, este săptămâna de lucru comprimată. Unele firme au aplicat deja săptămâna de lucru comprimată și au oferit acest lucru ca beneficiu pentru salariați, ca să asigure echilibrul între viața privată și cea profesională. De exemplu, au oferit vinerea scurtă pe perioada verii (fară afectarea salariului și fară condiția de a munci mai mult în restul zilelor) sau chiar săptămâna de lucru scurtă, în care se mai poate alege o zi suplimentară de weekend, care poate fi luată oricând în cursul săptămânii de lucru.
Aceste exemple fac parte din schema de beneficii aplicabilă la nivel de societate, alături de pachetul salarial și de alte beneficii binecunoscute, precum abonamentul medical și alte reduceri. Este cert faptul că și în România, companiile pot opta pentru diverse formule care pot fi încadrate în legislația locală și respectă drepturile de pauză și odihnă ale angajaților.
„Piața actuală a forței de muncă se definește prin diversitate și o serie de noutăți importante în formalizarea raporturilor de muncă, astfel că angajatorii vor fi obligați să efectueze analize transfrontaliere complexe pentru a se conforma prevederilor din fiecare țară. De asemenea, uneori, în contextul legislației europene ce va urma, aceste analize vor trebui să fie mai degrabă proactive”, a explicat Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
Dreptul la deconectare este o altă măsură, care este deja reglementată în câteva state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Portugalia, angajatorilor le este interzis să contacteze salariații în timpul lor de odihnă, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu amendă contravențională. Este posibil ca și în România să apară în curând reglementări în acest sens, care să se adauge regulilor clasice privind timpul de muncă și cel de odihnă prevăzute de actuala legislație.
Cum afectează migrația piața forței de muncă
Și România, alături de alte state europene, se confruntă cu problemele specifice migranților și are de rezolvat o serie de aspecte cu impact direct în admiterea totală a țării noastre în spațiul Schengen. Au fost abordate chestiuni precum protecția temporară, posibilitățile de obținere a Cartei Albastre (EU Blue Card) pentru munca înalt calificată, solicitarea de întregire a familiei și alte detalii importante pentru companiile care lucrează cu acest segment de angajați.
„Anul 2024, este un an cu noi provocări și schimbări, atât la nivel legislativ, cât și în ceea ce privește gestionarea migrației. Noile modificări legislative și intrarea parțială în spațiul Schengen aduc noi oportunități pentru angajatorii din România, dar și reguli mai stricte, care au ca scop un mai bun control al autorităților privind migrația ilegală”, a explicat Iulian Pasniciuc, Director, Departamentul pentru Servicii de Imigrări, EY România.
„Digitalizarea și tehnologia informației au determinat mari schimbări pe piața muncii, atât din punct de vedere legislativ, cât și ca modalități concrete de lucru, ceea ce a crescut complexitatea în practică. Angajatorii, dar și instituțiile abilitate în reglementare, trebuie să conlucreze pentru asigurarea conformării, în respectarea legislației în general, dar și a drepturilor angajaților, în special”, a concluzionat Claudia Sofianu, Partener, Liderul Departamentului de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
Practica și aspectele declarative aferente detașării personalului, stabilirea rezidenței fiscale, transparența salarială, evitarea discriminării de gen, vârstă ori încadrare salarială, precum și aspecte tehnice pe Declarația 112 au fost alte teme discutate în cadrul conferinței.
