Microberăriile încearcă să-şi cucerească clienţii oferindu-le o băutură produsă local şi artizanal. Fabricile au pornit cu investiţii de câteva sute de mii euro şi aşteaptă profituri peste câţiva ani.
În ciuda faptului că românii sunt mari consumatori de bere, producătorii s-au confruntat, în ultimii ani, cu dificultăţi. După ce accizele la bere au crescut cu 16%, în 2013, impactul negativ asupra vânzărilor s-a resimţit imediat. În 2013 şi în 2014, consumul a scăzut cu 10%, respectiv cu 8,6%, reiese din datele Asociaţiei Berarii României.
Acum, producătorii sunt ceva mai optimişti. Reducerea TVA la 9% pentru berea la halbă, în vigoare din 7 august, face posibilă ieftinirea produselor, ceea ce va da un imbold vânzărilor.
„Referindu-mă la impactul acestei măsuri, deși segmentul berii la draft are o pondere redusă la nivel de piață, de doar 3,5% în 2014, aplicarea unei cote de TVA de 9% pentru berea comercializată astfel este un element care ar putea contribui la crearea unui context favorabil unei evoluții pozitive pe mai multe paliere“, a declarat Constantin Bratu, director general al Asociaţia Berarii României.
Alături de marii producători, câţiva antreprenori vor să câştige clienţi, mizând pe noutate şi pe autencitate. Produc bere artizanal, în fabrici mici şi o vând, în special, în propriile restaurante amenajate în vecinătatea fabricii sau în restaurante partenere din toate zonele ţării. Business-ul prinde şi există, deja, şase firme care au deschis microberării.
Branduri precum Terapia, Zăganu sau Klausen Burger îşi fac loc în ofertele teraselor şi pub-urilor din marile oraşe precum Timişoara, Bucureşti, Sibiu, Oradea, Cluj, Craiova sau Iaşi.
Clinica de Bere tratează clienţii cu Terapia
Unul dintre aceşti antreprenori este Marius Mircea care, împreună cu alţi cinci prieteni – doi ingineri în telecomunicaţii şi IT, un bancher, un psiholog şi un alt antreprenor – s-au gândit, în urmă cu 10 ani, să înceapă producţia unei beri „de casă“. Iniţial, au folosit o instalaţie de 20 de litri care i-a ajutat să creeze şi să testeze diverse reţete.
„Ideea cu Clinica de Bere a venit într-una din serile în care făceam acasă bere artizanală împreună cu prietenii. Exista o vorbă în cercul nostru de prieteni, când ieşeam la o bere şi ne întrebau soţiile unde mergem. Le ziceam că până la farmacie, ca să ne luăm medicaţia. De aici şi până la Clinica de Bere şi Terapia, nu a mai fost mult“, povesteşte Marius.
Din 2011, cei şase întreprinzători au decis să pornească producţia de bere sub brandul Terapia şi au ajuns la investiţii totale de 1,2 milioane de euro. Banii i-au avut din alte afaceri. Prima fabrica pe care au deschis-o se află în Timişoara şi produce 150.000 de litri pe an deşi capacitatea sa maximă este de 200.000 de litri. Între timp, cei şase acţionari au mai inaugurat o fabrică care poate ajunge la o producţie de 300.000 de litri pe an în judeţul Timiş, în localitatea Moşniţa.
„Avem o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei, dar nu am înregistrat profit deoarece suntem, încă, în faza de investiţii. Preconizăm că vom face profit în circa trei ani, când vom vinde 500.000 de litri pe an“, spune Marius Mircea .
Totodată, timişorenii au început să distribuie berea sub brandul Terapia, prin intermediul unui magazin online, în mai multe oraşe: Timişoara, Bucureşti, Sibiu, Oradea, Arad, Cluj, Craiova sau Iaşi.
Fabrica de Bere Bună ademeneşte românii cu Zăganu
Alţi doi întreprinzători care pariază pe afacerile cu bere artizanală sunt Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu din Bucureşti. Ideea de a construi un brand românesc, autentic, care să contribuie, în acelaşi timp, la revitalizarea industriei berilor artizanale în România i-a motivat să demareze proiectul. Aşa că, în 2013, au început să caute locul potrivit pentru a-şi pune planurile în practică. Mai întâi, au identificat fabrica, au găsit oamenii potriviţi, care au rămas alături de ei până acum, au creat reţetele, au trecut prin stufoasa procedură de autorizare şi într-un final au lansat pe piaţă brandul Zăganu, produs în „Fabrica de Bere Bună“, din satul Măneciu-Ungureni, din judeţul Prahova.
Investiţiile celor doi antreprenori au ajuns la 250.000 de euro, însă, spun că vor continua să investească în facilităţile de producţie din microberăria existentă care poate produce 400.000 de litri de bere artizanală, anual. În 2015, estimează o producţie de 200.000 de litri. Berea Zăganu se vinde în Bucureşti şi în alte 15 oraşe.
Klausen Burger, microberăria din Cluj
O altă mică fabrică de bere se află la Cluj şi a fost înfiinţată, în 2010, de trei acţionari, Robert Bedo, cu o expeienţă de 20 de ani în industria alimentaţiei publice, Sonia Bedo, licenţiată a facultăţii de Litere din Cluj-Napoca şi Lehel Bota Tihamer, licenţiat în Ingineria şi Managementul Alimentaţiei Publice şi Agroturism.
Înfiinţarea afacerii a pornit de la dorinţa celor trei antreprenori de a aduce pe piaţa din Transilvania o bere artizanală care să satisfacă cele mai pretenţioase gusturi.
Investiţia de 600.000 de euro a fost necesară pentru o fabrică aflată în incinta unui restaurant cu terasă. În total, este vorba de o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi din care fabrica propriu zisă ocupă 150 de metri pătraţi.
Cei trei antreprenori au ajuns la o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei şi se aşteaptă la o creştere cu 20%, în acest an. Clujenii au planuri de extindere pentru anul viitor când vor să majoreze capacitatea de producţie a berii şi să inaugureze o nouă linie de îmbuteliere.
6 microberării există, în prezent, în România.
