Producătorii de materiale de construcţii îşi măresc capacităţile de producţie. Sunt ei pregătiţi să facă faţă unei dublări a cererii de pe piaţă, în numai doi-trei ani?
În construcţii, piaţa materialelor creşte într-un ritm mai alert decât serviciile. Faptul se explică prin aceea că în România încă se mai construiesc multe clădiri în regie proprie sau într-o „zonă gri“, fără a fi declarate toate serviciile executate. În 2006, majoritatea producătorilor şi importatorilor de materiale au raportat depăşiri ale vânzărilor cu peste 30% faţă de 2005, iar pe anumite segmente, creşterile au ajuns şi la 50%-60% în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a crescut în 2006 cu doar 19,4% faţă de 2005.
Piaţa materialelor de construcţii este mult mai transparentă şi se numără printre cele mai performante segmente din domeniul comerţului. De exemplu, grupul german Henkel, care comercializează mai multe tipuri de produse, printre care şi detergenţi, a înregistrat anul trecut, în România, o creştere a vânzărilor de 60% pe segmentul de adezivi comerciali şi profesionali folosiţi în construcţii. Henkel România a obţinut o cifră de afaceri de 46 milioane de euro pe această categorie. Capacitatea de producţie a grupului atinge 200.000 tone anual în ţara noastră, iar valoarea totală a investiţiilor depăşeşte zece milioane euro. Pentru 2007, Henkel România estimează o creştere a vânzărilor de cel puţin 20%, potrivit declaraţiilor preşedintelui, Liviu Sfrija. Divizia de adezivi, Henkel Bautechnik România, este lider pe piaţa românească, iar în grup se află pe locul trei, după Ucraina şi Bulgaria.
În 2007, aproape toţi producătorii de materiale anunţă extinderea capacităţilor de producţie şi construirea de noi fabrici, pornind de la o estimare a creşterii vânzărilor cu cel puţin 20-30%.
Cimentiştii au muncit de Revelion
Pe piaţa cimentului şi a betoanelor, creşterile au fost de circa 40%, principalii actori având preocupări pentru extinderea fabricilor sau construirea unor noi capacităţi. Astfel, Lafarge a investit încontinuu din 2003 şi până în prezent în cele trei fabrici din Hoghiz, Târgu-Jiu şi Medgidia, dar ultima investiţie, de circa patru milioane de euro, a realizat-o toamna trecută, când a dat în folosinţă, la Medgidia, o staţie de încărcare a cimentului vrac în camioane şi o linie automată de însăcuire, înfoliere şi paletizare a cimentului.
La rândul său, Holcim a ales să investească în fabrica de la Turda. „În acest an, fabrica va beneficia de investiţii în valoare de aproximativ patru milioane euro pentru implementarea unor proiecte privind terminalul pentru ciment gri, segmentul de agregate şi produsele speciale pentru diverse aplicaţii“, a declarat Călin Moldovan, directorul companiei. Holtcim mai are încă două fabrici, la Aleşd şi Câmpulung.
Carpatcement nu s-a lăsat mai prejos. Anul trecut, compania a investit 25 milioane de euro pentru modernizarea şi dezvoltarea fabricilor din Fieni, Bicaz şi Deva. Cifra de afaceri a crescut cu 39% faţă de 2005, potrivit directorului general Mihai Rohan, ajungând la 980 milioane de lei. „Livrările de ciment din luna decembrie a anului 2006 au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară din 2005. Fabrica din Fieni a lucrat şi de Revelion“, a subliniat Mihai Rohan.
Pe alte segmente de piaţă, acolo unde, până de curând, produsele erau importate din alte ţări, s-a trecut la producţia internă. De exemplu, Lindab şi-a mutat o linie de producţie de grinzi uşoare, din metal, din Ungaria, în România. „Demararea producţiei locale va avea ca rezultat direct reducerea termenelor de livrare şi scăderea preţului de comercializare a profilelor uşoare“, declară Laurenţiu Irimia, director de vânzări în cadrul Lindab România. Anul trecut, vânzările de profile au crescut cu 26%, iar în acest an se estimează un salt de 30%.
În ceea ce priveşte piaţa învelitorilor (acoperişuri), cel mai folosit sistem este cel al ţiglelor metalice (cu o pondere de 61% din total), restul fiind reprezentat de ţigle de beton (19%), ţigle ceramice (13%) şi şindrilă bituminoasă (7%), conform unui studiu al firmei Neomar. Potrivit aceluiaşi studiu, în România, anul trecut, piaţa acoperişurilor a fost de 93 milioane euro şi se estimează că va creşte cu 40% în 2007.
Un alt competitor pe această piaţă, compania finlandeză Ruukki, prezentă din 2000 pe piaţa noastră, a decis în acest an să construiască cea mai mare fabrică din grup în judeţul Giurgiu. Unitatea de producţie a componentelor din metal va fi dezvoltată în două etape, până în 2008, pe o suprafaţă de 27.000 mp de spaţii industriale şi birouri. „Va fi cea mai mare capacitate de producţie a noastră, pentru că mizăm pe o creştere continuă a construcţiilor din România“, a declarat Mircea Uţa, country manager la Ruukki.
Pe piaţa învelitorilor, cele mai importante companii sunt Lindab, Bramac, Ruukki, Tondach şi Siceram, potrivit studiului realizat de Neomar. De la cimentul folosit în fundaţie, până la sistemele de acoperişuri, toate segmentele pieţei materialelor de construcţie se află în plin avânt. Pe piaţa finisajelor, deocamdată nu este aceeaşi efervescenţă. Piaţa vopselelor a crescut anul trecut doar cu 15%, potrivit unei estimări a reprezentanţilor de vânzări de la firma Koeber, care apreciază că şi în viitor rata de creştere va fi tot de 15% pe an.
Livrări record
«Livrările de ciment din luna decembrie a anului 2006 au fost de cinci ori mai mari decât în perioada similară
din 2005. Fabrica din Fieni a lucrat şi de Revelion.»
Mihai Rohan, director general Carpatcement
Termopanul şi gips-cartonul s-au „democratizat“
Vânzările de ferestre termoizolante vor creşte în acest an cu 30%
Dezvoltarea pieţei construcţiilor a condus şi la adoptarea de noi sisteme de lucru pe piaţa românească. Unele au prins rapid, altele mai au nevoie de timp pentru a se face cunoscute.
Românii sunt reticenţi la tehnologiile vestice, care-şi fac cu greu loc printre metodele clasice de construcţie. Însă, foarte mulţi beneficiari de clădiri mari sunt străini, obişnuiţi să apeleze la sisteme noi, ceea ce impulsionează această piaţă. Puse în practică, aceste tehnologii moderne atrag atenţia şi antreprenorilor autohtoni. Folosirea lor constituie un pas înainte, dar trebuie respectate cu stricteţe „reţetele“ importate din străinătate.
Un om de afaceri român a mizat numai pe sistemele inovatoare şi a câştigat. În 1994, Marin Cruţescu a pornit cu sistemul de ferestre termoizolante, de PVC, cunoscute în limbajul popular drept „termopane“. Pe atunci termopanele de abia intrau pe ferestrele românilor. Firma lui Cruţescu se numea Corina Gealan şi era rezultatul unei colaborări cu o companie care importa profile de acest gen. Între timp, sistemele tip „termopan“ au prins la români, şi Corina Gealan a început să aibă propria sa linie de producţie.
Anul trecut, producţia proprie de profile de PVC pentru geamuri termoizolante a fost de 4,6 milioane de euro. Şi pentru că a fost printre primii pe această piaţă a ferestrelor termoizolante, Marin Cruţescu a fost ales preşedinte al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), care are 146 membri activi.
Cruţescu nu s-a oprit însă aici. De curând, a trecut la extinderea gamei de produse, toate fiind noi pe piaţa românească. În prezent, grupul pe care îl conduce se numeşte Amvic şi reuneşte nouă societăţi. În afară de sistemele de ferestre termoizolante de PVC, Amvic comercializează şi polistiren pentru izolare termică, dar şi un sistem de cofraje termoizolante, din polistiren expandat, în care se toarnă beton pentru construcţia de locuinţe. Până la sfârşitul anului trecut, firma a livrat sisteme pentru 162 case, majoritatea din Bucureşti.
În 2006, Marin Cruţescu a început, la Bragadiru, construcţia unei hale de producţie a polistirenului, pentru realizarea celor două sisteme. El estimează că, în 2008, producţia de cofraje va depăşi producţia de ferestre termoizolante. „Românii sunt de trei ori mai bogaţi decât nemţii, deoarece îşi permit să plătească de trei ori mai mult pentru căldură şi energie, din cauza absenţei materialelor termoizolante din locuinţele lor“, remarcă, ironic, Marin Cruţescu. Acest lucru nu va mai dura mult, din cauza creşterii preţurilor combustibililor, şi va mări piaţa sistemelor de izolare termică.
Gips-cartonul, mai mult la clădirile de birouri
O altă tehnologie care a prins pe piaţa românească este gips-cartonul, folosit ca sistem de izolare termică, precum şi pentru flexibilitate şi rapiditatea execuţiei. Majoritatea clădirilor de birouri de lux sunt compartimentate cu pereţi de ghips-carton. Cei doi actori importanţi de pe această piaţă, Rigips şi Lafarge, au anunţat anul trecut creşterea vânzărilor cu 25%, iar în 2007 estimează creşteri de 20%. Ambele companii au linii de producţie în România. Cele mai multe comenzi vizează amenajarea şi finisarea unor spaţii comerciale şi de birouri (circa 45%), 25% din vânzări merg spre case, restul fiind destinat spaţiilor industriale sau altor tipuri de lucrări.
Un producător italian, Tassullo, încearcă acum să introducă un alt sistem constructiv rapid, folosit pentru renovarea faţadelor şi conservarea monumentelor istorice. Bazat pe varul clasic, dar în combinaţii moderne. „Ingredientul principal care se regăseşte în produsele Tassullo este calciul hidraulic natural. Acesta garantează o elasticitate ridicată a produsului finit, care devine mai rezistent în timp, facilitează procesul de aerisire şi prezintă inerţie chimică“, declară Stefano Odorizzi, preşedinte Tassullo.
Varul este „îmbogăţit“ cu produse de import
Tassullo adaugă ingrediente speciale pentru protecţia împotriva incendiilor (bariere antifoc pentru instalaţiile electrice) şi de apărare (pentru renovarea structurilor de ciment).
Pe un alt produs inovativ de finisare pariază firma Object Carpet, care aduce mochetă de lux, din răşină poliamidică, o fibră ignifugă, antistatică, rezistentă la frecare, dar şi la diferenţe mari de temperatură – la temperaturi mari (dacă încălzirea se face prin pardoseală) şi la îngheţ. Abia intrat pe piaţă, produsul nu a trecut încă testul publicului.
O piaţă de perspectivă
«Românii sunt de trei ori mai bogaţi decât nemţii, deoarece îşi permit să plătească de trei ori mai mult pentru căldură şi energie, din cauza absenţei materialelor termoizolante din locuinţele lor.»
Marin Cruţescu, manager Amvic
CLICK PE POZA PENTRU VERSIUNEA MARITA
Învelitori (sisteme de acoperiş)
• Creştere de 26% a vânzărilor în 2006 faţă de 2005
• În 2007, se estimează tot o creştere, de 30% faţă de 2006
• Piaţa sistemelor de învelitori a ajuns la 93 milioane de euro în 2006. Majoritatea (61%) vânzărilor se înregistrează pe sistemele metalice
Ferestre termoizolante
• Creştere de circa 30% a vânzărilor în 2006 faţă de 2005
• În 2007, se estimează o creştere, de 30% faţă de 2006
• Importurile de profile de PVC şi aluminiu încă predomină piaţa
Ciment
• Creştere de 40% a industriei, în 2006 faţă de 2005. Toţi cei trei protagonişti ai acestei pieţe – Carpatcement, Holcim şi Lafarge au înregistrat un record al vânzărilor în 2006
• În 2007 se estimează o altă creştere, de cel puţin 20%
• Volumul pieţei cimentului se cifrează la circa 7,7 milioane tone
Vopsele
• Creştere de 15% a vânzărilor în 2006 faţă de 2005, mult mai puţin faţă de alte tipuri de materaile de construcţie
• În 2007, se estimează o creştere de 15%, faţă de anul 2006
• Anul acesta piaţa vopselelor se aşteaptă să atingă circa 260 milioane de euro
• Anul trecut, consumul de vopsele per capita a fost de 6,5 Kg, jumătate faţă de Ungaria şi un sfert faţă de Polonia
