Printre oraşele vizate de stat se numără Cluj-Napoca, Baia Mare, Hunedoara şi Miercurea Ciuc (vezi lista extinsă la finalul articolului)
„Chiar dacă sectorul construcțiilor de locuințe este în continuă dezvoltare, există o discrepanță mare în ceea ce privește veniturile populației din mediul urban. În continuare, există o populație tânără, cu venituri relativ scăzute, care nu pot accesa o locuință, precum și populație dezavantajată cu o participare scăzută pe piața muncii“, se arată în proiectul elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
Potrivit documentului, creşterea urbanizării reprezintă una dintre principalele direcţii de acţiune ale Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, ce urmează a fi implementată în următorii 20 de ani. În această idee, strategia propune repartizarea de loturi de teren pentru construcţia de locuinţe proprietate personală în mediul urban.
O altă direcţie de acţiune a Ministerului este construcţia de locuinţe pentru tineri destinate închirierii în mediul urban, cu precădere în oraşele cu peste 20.000 de locuitori, şi de locuinţe prin credit ipotecar în mediul urban, cu precădere în oraşele de peste 50.000 de locuitori. În plus, Guvernul vrea reabilitarea, modernizarea şi reconversia clădirilor abandonate din mediul urban, în vederea instalării de servicii publice (culturale, sociale, educaţionale, administrative).
Documentul oferă drept exemplu de proiecte ce urmează a fi puse în acţiune reabilitarea şi reconversia fostei platforme miniere Ţebea din oraşul Brad în incubator de afaceri. Potrivit unei analize realizate de MDRAP în februarie anul trecut, un astfel de proiect ar urma să coste 40 mil. lei şi va fi finanţat din bani europeni, plus bugetul local şi fonduri private atrase prin parteneriate public-private.
În urma acestei analize, MDRAP a identificat faptul că nevoia de investiţii în dezvoltarea teritorială a ţării depăşeşte suma de 125 mld. euro. România ar putea atrage pentru proiectele propuse circa 19,5 mld. euro din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020, la care se adaugă bani de la bugetul de stat şi de la bugetele locale în valoare de 22,3 mld. euro, împrumuturi de 5,3 mld. euro şi bani din parteneriate public-private în valoare de 3,1 mld. euro. Totuşi, pentru a-şi îndeplini planul, statul are nevoie de un surplus de finanţare de 76,1 mld. euro, potrivit documentului citat.
Lista oraşelor vizate de reconversia fabricilor abandonate în cartiere de locuinţe:
Orșova, Strehaia, Baia de Aramă, Filiași, Băilești, Calafat, Motru, Rovinari, Bumbești-Jiu, Berbești, Băbeni, Drăgășani, Brezoi, Curtea de Argeș, Câmpulung, Roșiorii de Vede, Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Găești, Moreni, Fieni, Oltenița, Fetești, Țăndărei, Slobozia, Urziceni, Mizil, Urlați, Boldești-Scăeni, Vălenii de Munte, Băicoi, Plopeni, Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Râmnicu Sărat, Ianca, Medgidia, Năvodari, Mangalia, Odobești, Mărășești, Adjud, Tecuci, Galați, Brăila, Anina, Moldova Nouă, Caransebeș, Bocșa, Oțelu Roșu, Gătaia, Lugoj, Jimbolia, Brad, Hunedoara, Petroșani, Lupeni, Vulcan, Uricani, Aninoasa, Petrila, Hațeg, Ștei, Nucet, Aleșd, Valea lui Mihai, Șimelul Silvaniei, Ulmeni, Carei, Negrești-Oaș, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Baia Sprie, Baia Mare, Cavnic, Borșa, Vișeu de Sus, Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii, Beclean, Bistrița, Cluj-Napoca, Abrud, Zlatna, Baia de Arieș, Aiud, Ocna Mureș, Blaj, Târnăveni, Reghin, Luduș, Dumbrăveni, Mediaș, Copșa Mică, Agnita, Ocna Sibiului, Avrig, Cisnădie, Tălmaciu, Făgăraș, Coldea, Râșnov, Zărnești, Predeal, Săcele, Baraolt, Târgu Secuiesc, Vlăhița, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Huși, Târgu Frumos, Pașcani, Hârlău, Flămânzi, Bucecea, Darabani, Dorohoi, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Fălticeni, Iași, Gura Humorului,Frasin, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Broșteni, Bicaz, Dărmănești, Onești, Moinești, Arad, Pâncota.
