In mod normal, producţia de hamei începe în al treilea an de la plantarea butaşilor, media la hectar fiind în general de circa 1.500 de kilograme, cantitate pentru care agricultorii pot să primească de la fabricile de bere până la 6.000 de euro. Depinde însă şi de soi. Cele amare sunt mai ieftine şi mai productive, în timp ce în cazul celor aromatice producţia este mai mică, afirmă Mora. În acest an, din cauza secetei, recolta a fost mai mică cu circa 20% comparativ cu anul trecut.
În ce priveşte investiţia necesară pentru înfiinţarea unui hectar de hamei, Mora susţine că aceasta poate fi amortizată în 5-6 ani de la intrarea pe rod, iar cultura poate fi exploatată chiar şi peste 20 de ani. În România, cele mai bune zone de cultură sunt în Transilvania. Seminţele de hamei se cultivă în două perioade, fie în septembrie şi recoltatul se face în iunie, fie în martie şi se recoltează în iulie.
După recoltare, lianurile de hamei cu conuri se taie şi se aşează în remorci speciale, după care se transportă în hale. Aici, conurile sunt separate tot de maşini speciale de resturile vegetale. Urmează apoi uscarea conurilor şi procesul de balotare în urma căruia se fac peleţi, care se pun în cutii de carton şi se depozitează la rece până la momentul livrării la fabricile de bere.
Hameiul este o cultură dificilă, care necesită costuri mari pentru întreţinere. Poate acesta este şi motivul pentru care în prezent nu mai sunt decât cinci producători în toată ţara, după cum spune Mora. Dacă ar exista sprijin din partea statului măcar până la intrarea în anul trei, când începe producţia, altfel ar sta lucrurile sau cel puţin aşa afirmă cultivatorul din Târgu Mureş.
