S-a deschis sezonul înscrierilor la facultate. Din peste o sută de universităţi autorizate sau acreditate provizoriu, ARACIS a evaluat doar unsprezece. Alte opt universităţi au depus dosarele şi sunt în aşteptarea comisiilor de experţi. În schimb, sute de masterate sunt autorizate pe bandă rulantă. Evaluarea calităţii instituţiilor de învăţămånt continuă să fie un subiect extrem de disputat. În primul rånd, din cauza statutului ARACIS (Agenţia Romånă d
S-a deschis sezonul înscrierilor la facultate. Din peste o sută de universităţi autorizate sau acreditate provizoriu, ARACIS a evaluat doar unsprezece. Alte opt universităţi au depus dosarele şi sunt în aşteptarea comisiilor de experţi. În schimb, sute de masterate sunt autorizate pe bandă rulantă.
Evaluarea calităţii instituţiilor de învăţămånt continuă să fie un subiect extrem de disputat. În primul rånd, din cauza statutului ARACIS (Agenţia Romånă de Asigurare a Calităţii în Învăţămåntul Superior) care se pretinde a fi cel mai autorizat „evaluator”, deşi nu are decåt statutul de membru candidat al ENQA (European Association for Quality Assurance in Higher Education). „În clipa în care vom fi membri ENQA, nu mai există nicio temere de a nu fi admişi în Registrul European al Agenţiilor de Evaluare”, ne explică Alexandru Popovici, directorul Departamentului de Acreditare din ARACIS. Înscrierea în acest registru este o condiţie obligatorie stipulată în cadrul legislativ de funcţionare a ARACIS. Numai că registrul cu pricina încă nu există!
Şi metodologia folosită de experţii ARACIS a făcut obiectul multor critici. Fostul ministru al educaţiei, Andrei Marga, aprecia criteriile de evaluare ca fiind la nivelul anului 1985. Atenţia evaluatorilor, focalizată asupra structurilor formale de funcţionare a instituţiilor şi de desfăşurare a proceselor didactice, nu are în vedere rezultatele învăţămåntului. „Relaţia sistemului de învăţămånt cu mediul economic este un indicator asupra căruia am avut mari discuţii, recunoaşte Alexandru Popovici. Nu toate universităţile urmăresc ce se întåmplă cu absolvenţii lor pe piaţa muncii.”
În viitoarea metodologie, experţii ARACIS vor să nuanţeze grila de calificative, de la trei la patru niveluri, şi să oblige facultăţile să aibă măcar creat un sistem formal de urmărire a absolvenţilor pe piaţă. Cåt i-ar putea ajuta viitoarele schimbări pe actualii candidaţi în alegerea celei mai bune facultăţi? Nici măcar concluziile experţilor cu privire la cele 11 universităţi evaluate, afişate pe site-ul ARACIS, nu sunt relevante din perspectiva relaţiei acestora cu nevoile candidaţilor sau cu piaţa muncii. „În viaţă, din păcate, lucrurile merg pe drumul minimei rezistenţe. Candidaţii se duc acolo unde le este mai comod.” Comentariul directorului Alexandru Popovici ne temperează curiozitatea de a afla cånd vom avea în Romånia o clasificare a universităţilor, potrivit unor criterii de performanţă cuantificabile de către beneficiari: absolvenţi şi angajatori.
Miniştrii educaţiei din UE nu mai vor topul universităţilor
„Grupul ministerial de urmărire a procesului Bologna (BFUG) este împotriva catalogării/ierarhizării universităţilor, ne explică liderul sindicatului Alma Mater, Răzvan Bobulescu. Personal, nu am fost de acord cu această poziţie, dar majoritatea se impune. Evident că ţări care au universităţi în top 100 nu mai sunt interesate de o astfel de ierarhizare.” Profesorul Bobulescu este de părere că ierarhizarea ar trebui făcută chiar de candidaţi. „Ce ne facem însă cu cei care vor doar o patalama sau diplomă şi se vor duce acolo unde o pot obţine mai uşor?!”
Universităţile ştiu acest „secret”şi mizează pe comportamentul candidaţilor. Deşi toate au depăşit termenul de cinci ani de la autorizare, foarte puţine au solicitat ARACIS să fie reevaluate, potrivit legii. „Există multe facultăţi care nici nu îndrăznesc să ne solicite evaluarea, ştiind în ce situaţie sunt”, ne prezintă sintetic situaţia învăţămåntului superior secretarul general al ARACIS, Mihai Aristotel Ungureanu.
Surprinzător este însă alt aspect. Aceleaşi universităţi, care n-au curajul să se prezinte la evaluarea periodică, din cinci în cinci ani, au depus dosare de evaluare pentru sute de masterate. Universitatea Bucureşti – 140 dosare, Universitatea „Babeş Bolyai” – 166 dosare, Universitatea „Al. I. Cuza” – 114 dosare, Universitatea de Vest din Timişoara – 115 dosare etc. În total, ARACIS a primit 1.300 de dosare numai pentru autorizarea masteratelor de la universităţile de stat. Cifrele arată că ponderea masteratelor în oferta educaţională este acum mult mai mare decåt a programelor universitare! Logic, te întrebi cum au primit autorizare pentru masterate, dacă au eludat evaluarea periodică a programelor universitare de bază? Am solicitat explicaţii secretarului de stat pentru învăţămåntul superior, Remus Pricopie. Tăcerea domniei sale este tot un răspuns.
Alexandru Popovici, director Departament de Acreditare, ARACIS
Parerea angajatorilor despre calitatea invatamåntului superior
senior manager, Mazars Hemmelrath
Absolvenţii oricărei facultăţi din Romånia sunt, la momentul angajării, departe de standardele pe care le are o companie internaţională. Învăţămåntul nostru a rămas pur teoretic, rupt de realităţile timpului în care trăim. Din 2000 începånd, an în care am fost implicat pentru prima oară în procesul de recrutare la compania la care lucrez, nu pot să spun că am observat vreo creştere a nivelului pregătirii candidaţilor.
Mirela Iordan, director
resurse umane, Pfizer Romånia
Calitatea învăţămåntului a crescut în ultimii ani, ca urmare a deschiderii către mediul de afaceri, introducerea masteratelor asigurånd progresul procesului de flexibilizare. Accesul şi susţinerea studenţilor în programe de studiu internaţionale, prin acordarea de burse, participarea la programe de internship în cadrul companiilor, unde tinerii au posibilitatea să vină în contact cu aspectele practice ale viitoarei profesii, aduc valoare în pregătirea lor.
Mihaela Mostavi,
preşedinte, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei
Managementul universităţilor particulare, în special, a început să semene tot mai mult cu acela al societăţilor comerciale, adoptånd diverse strategii de vånzări cu scopul de a atrage cåt mai mulţi candidaţi. Astfel, foarte mulţi absolvenţi de liceu ajung studenţi fără nici un efort. Şi aşa cum nu au depus nici un efort pentru a ajunge studenţi, aşa nu vor depune nici un efort pentru a termina facultatea. Aceasta este categoria deţinătorilor de cartonaşe. Din acest punct de vedere, asistăm la o involuţie a pregătirii studenţilor.
Universitati verificate si catalogate
Pånă în acest moment, ARACIS a evaluat 11 instituţii de învăţămånt superior din 82 acreditate şi alte 24 autorizate provizoriu. Majoritatea a primit calificativul „grad de încredere ridicat”, dar cu recomandări.
Universitati evaluate de ARACIS
1. Universitatea Politehnica din Bucureşti
2. Universitatea Transilvania din Braşov
3. Universitatea Tehnică din Cluj
4. USAMV Ion Ionescu de la Brad din Iaşi
5. Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
6. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
7. Universitatea Constantin Bråncuşi din Tårgu Jiu
8. UMF Victor Babeş din Timişoara
9. Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad (particulară)
10. Universitatea din Oradea: grad de încredere limitat
11. Universitatea Petre Andrei din Iaşi (particulară): lipsă de încredere
Universitati care asteapta verdictul
Secretarul general al ARACIS, Mihai Ungureanu, apreciază că doar simpla solicitare a universităţilor de a fi evaluate contează foarte mult. Gestul lor dovedeşte că s-au pregătit pentru a face faţă cerinţelor experţilor.
Universitati care au solicitat sa fie evaluate de ARACIS
1. Institutul Protestant din Cluj
2. Academia de Studii Economice din Bucureşti
3. Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
4. Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi
5. Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
6. Universitatea din Bacău
7. Universitatea George Bacovia din Bacău
8. Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti (particulară)