Prabusirea productiei de sapun era evidenta inca din anul 1996. La vremea aceea nimeni nu a luat in seama nemultumirile producatorilor autohtoni care afirmau ca nu-si mai pot continua activitatea din cauza costurilor mult prea mari fata de preturile produselor similare din import. Rezultatele unui studiu realizat de specialistii companiei Colgate-Palmolive Romania, in anul 1997, erau strigatoare la cer: producerea unui sapun in Romania era mai scumpa cu 20% decat cel importat.
Cu acea ocazie s-a explicat, intr-o oarecare masura, evolutia dezastruoasa a productiei si importului de sapun din ultimii trei ani (1993-1996). In timp ce productia a inregistrat o scadere de aproximativ 10.000 tone, din 1993 pana in 1996, importurile cresteau intr-un ritm ametitor: de la 3.777 tone, in 1993, au ajuns la 11.201 tone, in 1996. Situatia nu s-a schimbat in anii urmatori. Conform statisticilor, in primele opt luni ale acestui an, s-au produs doar 1894 tone de sapun. Este greu de crezut ca va mai creste substantial, in conditiile in care unul dintre producatori si-a abandonat jucariile, altul le-a pus la naftalina, iar cel de-al treilea merge schiopatand. Dupa ce a constatat ca incercarile de a atrage atentia asupra anomaliilor existente pe piata au fost zadarnice, Compania Colgate-Palmolive a decis sa-si inchida activitatea de productie din Romania. Jean-Pierre Raguenaud, directorul de productie al companiei, a mentionat ca motivatiile care au stat la baza acestei decizii sunt scaderea continua a pietei romanesti si presiunea celorlati competitori, care isi importa produsele. Astfel, Ministerul Finantelor a obtinut o noua victorie impotriva initiativei private si a aruncat in spinarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, 230 de someri.
De la inceputul anului in curs, Azur SA Timisoara a hotarat sa-si concentreze efortul numai pe activitatile eficiente din cadrul societatii, lasand, deocamdata, productia de sapun la o parte. SC Apollo SA din Galati, unul dintre producatorii cu traditie in fabricarea sapunurilor (peste 100 de ani) se zbate cu greu sa supravietuiasca. Productia societatii a inregistrat o scadere dramatica: de la aproximativ 4.000 de tone, in 1990, a ajuns la 1592 tone, in 1996, urmand, ca la finele anului 1998, sa inregistreze o productie de 553 tone de sapun. Fara comentarii! Cat de curand, in rafturile magazinelor de profil, se vor gasi doar sapunuri de toaleta din import.
Dar, pe langa aceste produse se folosesc cu spor si cele fabricate in casa. Dintr-un studiu realizat de GfK Romania rezulta ca in perioada ianuarie-august 1999 s-au consumat 6.500 tone sapun de casa, fata de 5.544 tone sapun de toaleta. Productia mare de sapun realizat in propria gospodarie scoate in evidenta o realitate trista: in loc ca aceasta indeletnicire sa dispara, scaderea nivelului de trai ii indeamna pe multi romani la compromisuri, doua bucati de carne in farfurie si una in tuciul pentru sapun. Sapunul realizat astfel, se pare ca devine o marfa universala: si pentru rufe, si pentru maini, si pentru fata. „Consumul de sapun de toaleta a scazut cu 16 %, in primele opt luni ale acestui an, fata de aceeasi perioada a anului 1998, afirma Andi Dumitrescu, director de cercetare panel, la GfK. Potrivit aceleiasi surse, vanzarile prin canale netraditionale (tarabe, angrouri, Metro) reprezinta 33% din volumul total. In Bucuresti, vanzarile prin acest mod ajung la 55%.
Principalii concurenti de pe piata sapunurilor din Romania sunt Evyap, Colgate-Palmolive, Henkel, Unilever si Procter&Gamble. Sapunurile oferite de acestia sunt disponibile in doua forme: solid si lichid. Conform studiului GfK sapunul de toaleta solid reprezinta 95% din volumul total. La randul lor, sapunurile solide se gasesc in mai multe variante.
Produsele turcesti
au cucerit piata
Sapunurile solide, Fa, marca importata de firma Henkel, se gasesc pe piata in nu mai putin de noua variante. Gama celor lichide este mult mai restransa, numarand doar doua variante. Oferta de produse a companiei Colgate-Palmolive se prezinta in felul urmator: cinci variante de sapun Palmolive, patru variante de sapun Protex, trei variante de sapun Donge, trei variante de sapun lichid si sase variante de geluri pentru dus. Unilever comercializeaza pe piata romaneasca trei tipuri de sapun solid – Lux, Dove, Amo – si o varianta lichida, Axe. Sapunurile promovate de Procter&Gamble sunt de doua tipuri, Camay (in patru variante), si Safeguard (in doua variante).
Dupa cum arata studiul realizat de GfK, firma turceasca Evyap se pare ca a dat lovitura pe piata romaneasca. Fax, Duru, Ava, Elvan, Savoy sunt doar cateva dintre produsele care au convins prin preturile lor consumatorii cu venituri mici.
In timp ce un sapun Camay se poate cumpara cu aproximativ 8.000 lei, un sapun Fa, cu circa 7.000, Lux, cu 7.500, Palmolive, cu 6.000, un sapun Duru costa doar 3.000 lei. Pozitia firmei turcesti este sustinuta si de datele furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica referitoare la tarile de provenienta a sapunurilor din care resiese ca Turcia conduce detasat. In 1993, din 3777 tone importate, 2857 proveneau din Turcia. In prezent, (primele opt luni ale anului in curs) situatia a ramas aproximativ la fel: din 6.953 tone, 4.310 tone provin din tara amintita.
Cum va evolua piata in continuare este greu de estimat. Isi vor reveni sapunurile autohtone? Va recastiga Cheia simpatia romanilor? Eforturile societatii din Galati pentru a ridica calitatea produselor prin importuri de materii prime si ambalaje vor da roade?
Schimbari se produc. In ceea ce priveste structura ofertei, Mihaela Pogorevici, director de produs la Colgate – Palmolive, este de parere ca, in ultimul an, s-a inregistrat si la noi o tendinta de crestere a segmentului de produse lichide, pe plan mondial, piata inregistrand o crestere semnificativa a segmentului de lichide si geluri pentru dus. Despre competitori un lucru este sigur: vor rezista doar cei cu bugete serioase de reclama si sloganuri convingatoare.
Aurelian Buliga
