Monumentul funerar al colonelului Paul Străjescu, realizat în stilul art deco specific perioadei, a fost proiectat de arh. George Cristinel la comanda colonelului Paul Străjescu şi a soţiei sale Adina Străjescu, în anul 1931, şi este scos la vânzare de Artmark Historical Estate de la 55.000 de euro.

Ansamblul a fost estimat între 70.000 şi 80.000 de euro. Capela este situată în apropiere de Aleea Artiştilor, unde sunt înmormântaţi, printre alţii, actorii de film şi teatru, regizorii şi cântăreţii Maria Tănase, Amza Pelea, Adrian Pintea, Gheorghe Dinică, Florian Pittiş, se arată într-un comunicat al casei de licitaţii.

Adina Anastasiu era fiica generalului de Divizie (Infanterie) Ioan Anastasiu, decorat cu ordine şi medalii în urma luptelor din Primul Război Mondial şi a Sofiei Anastasiu, decorată de guvernul României pentru îngrijirile acordate răniţilor din război. Adina Anastasiu s-a căsătorit în 1918 cu colonelul Paul Străjescu (d. 1931), iar după moartea acestuia s-a recăsătorit în 1941 cu generalul-locotenent Ilie Creţulescu.

Au fost înhumaţi în capelă: generalul Ioan Anastasiu, tatăl Adinei; Sofia Anastasiu, soţia lui, mama Adinei; generalul Mihail Anastasiu, fratele Adinei; colonelul Paul Străjescu; Generalul Ilie Creţulescu; Adina (născută Aglae) Creţulescu. Monumentul a fost restaurat în 1957, 1967, 1981, 2001, 2005 şi în 2017.

Arhitectul George Cristinel (1871-1961) a urmat cursurile Şcolii Speciale de Arhitectură din Paris şi a lucrat în atelierul arh. Ion D. Berindey, apoi al arh. Ernest Doneaud.

George Cristinel a avut o abordare originală, sinteză între arhitectura neoromânească şi tendinţele moderniste. Între lucrările sale reprezentative se numără Mausoleul de la Mărăşeşti (realizat împreună cu arh. Constantin Pomponiu), sediul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti şi o serie de clădiri semnificative pentru arhitectura interbelică din Cluj-Napoca: Colegiul Academic, Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”.

În perioada interbelică, tendinţele cubiste din arhitectură s-au manifestat şi în monumentele realizate în cimitirul Bellu, create în expresia stilistică a block-haus-urilor, cu jocuri minimaliste de linii şi volume. Capela familiei Străjescu nu face excepţie, monumentalitatea fiind accentuată de grupul statuar ce străjuieşte intrarea, semnat Ion Jalea. Grupul statuar este format din două reprezentări supradimensionate ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Apostolul Petru este reprezentat cu cheia Raiului în mână, iar Apostolul Pavel cu Evanghelia. Copii după cele două statui se regăsesc în Muzeul „Ion Jalea” din Constanţa.Sculptorul constănţean Ion Jalea (1887-1983) i-a avut ca profesori la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Ulterior, s-a perfecţionat la Paris, unde a lucrat ocazional în atelierul lui Auguste Rodin.

Deschisă în 1859, „Grădina cu Suflete a Baronului Bellu” se întinde astăzi pe o suprafaţă de 28 hectare şi adăposteşte numeroase personalităţi care au marcat istoria României şi peste 300 de monumente istorice şi sculpturi. Se disting lucrările realizate de arhitecţi de seamă ca Ion Mincu, fondatorul stilului neoromânesc, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, Horia Creangă şi sculpturile semnate de Raffaelo Romanelli şi mari artişti români ca Miliţa Petraşcu, familia Storck, tatăl – Karl Storck şi cei doi fii, Frederik şi Carol Storck, Boris Caragea şi Ion Jalea.