În această criză – reală pentru mulţi şi puţin exagerată pentru restul -, aud tot mai des „să ne concentrăm asupra operaţiunilor pe internet“.
Cine ştie? Poate că această criză va aduce cu ea şi progresul. Mă gândesc că dacă bugetele alocate digitalului vor creşte, aceasta va însemna şi că marketerii vor dedica mai multă atenţie campaniilor interactive şi analizei rezultatelor. Pot presupune că în urma analizei vor ajunge la concluzia că nu este suficient să se limiteze la multe-multe bannere pentru a aduce vizite pe site-ul de brand la un cost de 2-5 euro pe click (enorm după umila mea părere) şi că vor începe să conteste din ce în ce mai vehement acest model şi vor căuta alternative mai eficiente de folosire a mediului digital.
Până acum, când ni se vorbea de viitor şi de proiecte inovatoare sau vizionare prin diverse conferinţe sau prezentări, reacţia obişnuită era „mda… interesant, dar e totuşi departe de noi“. Ei bine… Mai ţineţi minte filmuleţul EPiC, cel cu Googlezon? (Dacă nu îl găsiţi, e disponibil şi aici: https://www.adrianalexandrescu.ro/2008/10/27/prima-carte-cu-tehnologie-eink/)
Gândiţi-vă doar cât de mult a crescut în România importanţa variantei online a revistelor şi ziarelor faţă de acum patru ani, când a apărut clipul respectiv, şi gândiţi-vă apoi şi la faptul că unele publicaţii mai mult decât respectabile şi-au închis ediţiile de print. Parcă nu mai pare atât de SF, nu?
Am aici şi o poveste personală. În martie, se fac patru ani de când mi-am cumpărat maşina. Până am semnat contractul de leasing, vânzătorul s-a comportat exemplar… telefon la fiecare două zile, disponibilitate imediată pentru test-drive, mă rog, nota zece. Imediat cum am ridicat maşina, totul s-a terminat. În patru ani de zile, nu am primit nicio scrisoare, niciun telefon, niciun sms, niciun e-mail care să mă întrebe: „Sunteţi mulţumit de maşină? Vă place să o conduceţi? Dar în service? Totul a mers bine?“. Industria auto se plânge că vânzările nu merg, dar eu, care mai am două luni de leasing (moment în care există 90% şanse să vreau să vând maşina), tot nu primesc un telefon cu o ofertă de buy-back şi up-sell la următorul model din gamă.
Ei bine, ce-aţi zice dacă ne-am întoarce puţin la rădăcini şi am încerca să ne gândim cum ne-ar putea ajuta digitalul să aplicăm câteva din conceptele şcolii vechi de CRM (de exemplu, ciclul de viaţă al consumatorului) la un cost de 30 ori mai mic decât acum 15 ani, când nu aveam la îndemână decât poşta şi telefonul fix? Indiferent cum vreţi să numiţi „noua disciplină“(e-CRM, e-DM sau poate Digital CRM), eu, unul, nu îmi pot imagina un moment mai bun pentru ea decât contextul economic actual. Succes la e-Leaduri!
Adrian Alexandrescu este managing director şi partener al companiei Interactions
