Privatizarile in stil romanesc ne costa mult. Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR) este cel mai bun studiu de caz. Contractul de privatizare al producatorului autohton de tigarete a fost semnat in luna mai a anului 2000. Proprietarul desemnat prin licitatie era firma InterAgro Bucuresti, care a si platit un avans de zece milioane de dolari. Compania greceasca Leaf Tobacco A Michailides, concurenta InterAgro, a contestat in instanta decizia de numire a castigatorului. Grecii reclamau ca in timpul negocierilor nu au primit certificatul fiscal, grila de punctaj ce a stat la baza deciziei finale a comisiei de privatizare si nici procesele verbale ale intalnirilor la masa tratativelor. Transmiterea acestor documente era o obligatie prevazuta in legislatia privatizarii. Atat Curtea de Apel Bucuresti cat si Curtea Suprema le-au dat dreptate, respingand recursurile InterAgro si Ministerului Agriculturii. Instanta a hotarat reluarea privatizarii.
Sfarsitul anului 2001 a gasit insa InterAgro instalata la conducerea SNTR. 53% din actiunile fabricii de tigarete au trecut in proprietatea InterAgro, in contul avansului de zece milioane de dolari, bani pe care Ministerul Agriculturii ar fi trebuit sa-i restituie dupa anularea privatizarii si nu a facut-o. Suplimentar pachetului majoritar de actiuni, InterAgro a mai primit un cadou. Este vorba despre doua ordonante de urgenta ce au reusit sa incordeze relatiile Guvernului cu Uniunea Europeana si FMI. Prima permite esalonarea la plata pe cinci ani, cu o perioada de gratie de sase luni, a obligatiilor la bugetul de stat si scutirea de majorarile de intarziere si penalitatile aferente. Sumele in discutie sunt: 1.675 miliarde lei datorii, 1.392 miliarde lei majorari de intarziere si 24 miliarde lei penalitati.
Cea de a doua ordonanta stipuleaza ca toti producatorii de tigarete care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei beneficiaza de reducerea de accize de 40%, daca utilizeaza tutun cultivat in tara. Cantitatea pentru care se acorda facilitatea este de 5.000 tone pentru productia de tigarete realizata anual. Avand in vedere ca SNTR este singurul producator care foloseste materie prima autohtona si ca productia interna de tutun a fost anul trecut de 7.000 tone, este limpede cui ii este adresat favorul fiscal. Actele normative au starnit valuri.
Suntem pusi la indoiala
In acordul de imprumut cu FMI, Romania s-a angajat sa nu acorde facilitati fiscale distorsionante. S-a angajat, dar a acordat. De unde si zvonul ca SNTR a fost una din nucile tari pe care delegatia Fondului nu a putut-o digera la evaluarea incheiata de curand. In ceea ce priveste Uniunea Europeana, reactia a fost dura si pe fata. In scrisoarea adresata autoritatilor de la Bucuresti, Eneko Landaburu, director general pentru extindere, arata ca facilitatile fiscale sunt o incalcare a clauzei din Acordul European prin care Romania se angaja sa nu faca discrimnari fiscale in regimul de accizare. Implicatiile negative asupra negocierilor de aderare la UE sunt negate de Hildegard Puwak, ministru al integrarii. La randul sau, Jonathan Sheele, seful delegatiei Comisiei Europene, ne-a declarat ca problema nu este influenta facilitatilor acordate SNTR asupra negocierilor de aderare, cat capacitatea Romaniei de a se conforma obligatiilor deja asumate prin Acordul European.